Emisiuni TV, HIV/SIDA, Persoane cu dizabilități — November 27, 2014 16:18

200 mii euro au fost pierduți la CEDO din cauza condițiilor proaste de detenție

imagine simbol

imagine simbol

Pentru cei mai mulţi deţinuţi care ajung în penitenciarele din Moldova, pedeapsa penală înseamnă nu doar anii de detenţie, dar şi un trai în condiţii inumane. Acesta și este motivul pentru care până acum Guvernul Republicii Moldova a plătit peste 200 mii de euro despăgubiri în cel puţin 20 hotărâri ale CEDO, care au constatat încălcarea drepturilor deţinuţilor.

Condiţiile igienice ale deținuților, adaptarea acestor instituții pentru persoanele cu nevoi special, dar și cum se desfășoară reforma medicală în penitenciarele din țara noastră au discutat în Studioul Drepturilor Omului administrația Penitenciarului nr.13 și reprezentanți ai societății civile.

7500 euro este obligat Guvernul RM să achite despăgubiri în baza hotărârii Curții Europene pentru Drepturile Omului. Și asta pentru că Lilia Conev, o deținută, s-a plans pe condițiile proaste de detenție din Penitenciarul nr.13, dar și neacordarea asistenței medicale corespunzătoare.

În rezultatul maladiilor cardiace pe care le suferă, acesteia i-a fost atribuit gradul 1 de invaliditate. Starea sa de sănătate s-a agravat în perioada de detenție. Cel mai important este faptul că sistemul penitenciar în continuare nu îi asigură asistență medical suficientă și calificată”, a menționat Vadim Vieru, avocat.

Potrivit lui Vitalie Munteanu, șeful Penitenciarului nr.13, afirmă că toate plângerile au fost depuse până în 2010, când a venit în această funcție, iar condițiile de detenție s-au îmbunătățit cu mult. Condițiile la blocul de femei, la fel, s-au schimbat, însă întrebat dacă fac baie regulat, femeile au acces doar o dată la zece zile. ”Femeia poate face baie mai des, ea poate să scrie o solicitare în acest sens și nu cred că persoanele sanitare sai alți responsabili nu i-ar permite acest lucru”, a mai adăugat Munteanu.

Penitenciarul 13, Chisinau

Penitenciarul 13, Chisinau

O altă deținută, Tatiana Mahina, o tănără cu dizabilităţi, a ajuns după gratii după ce a comis un furt. În celulă, podeaua este din beton, din care pe alocuri sar bucăţi, gaura pentru veceu este separată de restul camerei de o perdea. Tânăra crede că starea ei de sănătate se degradează şi se plânge pe atrofierea muşchilor. Neavând un scaun adaptat pentru WC, femeia este nevoită să apeleze de fiecare dată la ajutorul colegelor de cameră. Camera în care este deţinută nu are mai mult de 20 de metri pătraţi şi în afară de Tatiana aici mai trăiesc 11 femei.

Chiar şi în mijlocul zilei, în celulă e semiîntuneric. Veceul de tip asiatic, separat de restul camerei cu ajutorul unei perdele, are într-o parte un robinet, de unde femeile iau apă pentru igiena personală, spălat haine, curăţarea celulelor etc. Avocatul deținutei, Vadim Vieru, spune că femeia nu are nici cărucior, nici nu poate avea acces la consultația juridică.

Dar și aici, șeful Penitenciarului nr.13 spune că instituțiile penitenciare nu sunt adaptate persoanelor în cărucior, dar femeia ar fi refuzat un cărucior. ”Este jenant să spui că deținuții nu au parte de condiții bune de detenție. Când am venit în penitenciar, starea ei s-a agravat, i s-a oferit un cărucior, dar nu e problema noastră că a refuzat”, a explicat Constantin Bârcă, vice-șeful servicului medical nr.13.

În total, în cauzele ce vizează penitenciarul nr. 13, Guvernul a fost obligat să plătească reclamanţilor prejudicii morale de 180 000 de euro. Toate se referă la condiţiile de detenţie. În luna februarie 2012 ombudsmanul a cerut administraţiei închisorii să închidă de urgenţă celula de la demisol.

11 medici trebuie să facă față a circa o mie de deținuți în Penitenciarul nr.13, iar majoritatea personalului medical nu ar fi interesat să activeze în condițiile oferite de către instituțiile penitenciare. ”Toți fug în diverse departamente, în caz de boală gravă, el merge în alt penitenciar medical pentru a i se îmbunătăți starea sănătății”, a explicat Vitalie Munteanu.

Ina Vutcarev, psiholog de la Asociația ”Viața Nouă” susține că discriminarea în instituțiile penitenciare există față de persoanele infectate cu HIV, deși confidențialitatea privind statutul acestora în ultimul timp este mai bine respectat. ”Aceste persoane se izolează sau sunt insultați de către alți deținuți atunci când fac sport sau merg la baie. Această problemă există în majoritatea penitenciarelor, iar dacă e să facem o comparație cu societatea de rând, atunci atitudinea față de HIV este mult mai acută”, a menționat Vutcarev.

După doi ani de detenție, Andrei Dobârin, un tânăr de 32 de ani din Lipcani, a reușit să se integreze, însă căutarea unui loc de muncă a fost un adevărat coșmar, mai ales că majoritatea angajaților îl ignorau din start. Povestea lui este cu adevărat o oglindă a stereotipurilor societății, care îi macină pe cetățenii de rând când interacționează cu un fost deținut.

În cele din urmă, s-a angajat zilier, în domeniul construcțiilor, lemnăriei. A fost redirecționat din penitenciar la Agenția pentru Ocuparea Forței de Muncă. Așa cum anii de detenție lasă o amprentă pe viață în inima celor foști deținuți, cea de-a doua șansă o merită fiecare, se consolează tânărul.

Reprezentanții instituțiilor penitenciare confirmă despre existența slabei integrări a ex-deținuților în societate din cauza stereotipurilor, iar aici ar fi necesară intervenția mai multor instituții.

No Comments

Lasă un comentariu

— required *

— required *