Află care sunt criteriile protejate în contextul discriminării?!

imagine simbol

imagine simbol

Discriminarea este diferențierea în tratament a oamenilor după anumite criterii. Totodată nu orice diferențiere constituie discriminare. Care sunt acele criterii care nu pot sta la baza diferențierii, ne va răspunde Veaceslav Balan, expert la Centrul de Informare în domeniul Drepturilor Omului.

Oamenii sunt foarte diferiți și se deosebesc unul de altul după mai mulți parametri: gen, vârstă, culoarea părului și ochilor, starea familială, limba vorbită, cunoașterea limbilor străine, culori preferate, viziuni asupra lumii, preferințele alimentare, țara de origine și multe altele. Însă nu toți acești parametri reprezintă criterii protejate de legislația anti-discriminare.

Majoritatea actelor normative în domeniul nediscriminării operează cu liste concrete de criterii protejate (sau temeiuri interzise de discriminare), de exemplu:

Constituția RM în art.16 alin.(2) stabilește că «Toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială.»

Art.26 al Pactului internațional privind drepturile civile și politice (la care Republica Moldova face parte):
«Toate persoanele sunt egale în faţa legii şi au, fără discriminare, dreptul la o ocrotire egală din partea legii. În această privinţă legea trebuie să interzică orice discriminare şi să garanteze tuturor persoanelor o ocrotire egală şi eficace contra oricărei discriminări, în special de rasă, culoare, sex, limbă, religie, opinie politică sau orice altă opinie, origine naţională sau socială, avere, naştere sau întemeiată pe orice altă împrejurare.»

Art.2 alin.(2) al Pactului internațional privind drepturile economice, sociale și culturale (la care Republica Moldova face parte):
«Statele părţi la prezentul Pact se angajează să garanteze că drepturile enunţate în el vor fi exercitate fără nici o discriminare întemeiată pe rasă, culoare, sex, limbă, religie, opinie politică sau orice altă opinie, origine naţională sau socială, avere, naştere sau orice altă împrejurare.»

constitutie Art.1 alin.(1) al Legii privind asigurarea egalității prevede:
«Scopul prezentei legi este prevenirea şi combaterea discriminării, precum şi asigurarea egalităţii tuturor persoanelor aflate pe teritoriul Republicii Moldova în sferele politică, economică, socială, culturală şi alte sfere ale vieţii, fără deosebire de rasă, culoare, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie sau convingeri, sex, vîrstă, dizabilitate, opinie, apartenenţă politică sau orice alt criteriu similar.»
Totodată toate aceste documente, pe lângă lista concretă de temeiuri înterzise,conține și o prevedere, care face referință la «orice altă împrejurare» sau «orice alt criteriu similar».

Ce este comun în toate cele enunțate mai sus și care sunt «alte criterii / temeiuri similare»?

Discriminarea este diferențierea pe criterii inalterabile și/sau identitare
Un lucru comun pentru toate aceste criterii / temeiuri este caracterul inalterabil sau identitar al trăsăturilor umane enunțate. Genul, culoarea pielii, vârsta sunt exemple clasice de trăsături inalterabile, care nu pot fi schimbate prin voința purtătorului acestor trăsături. La oameni aceste trăsături sunt înnăscute și nimeni nu le poate alege. Așadar este anormal să condiționezi accesul la bunuri și servicii fundamentale și/sau publice (muncă, sănătate, studii, etc) prin criterii pe care oamenii nu le pot controla.

La acest capitol trebuie de remarcat că datorită dezvoltării tehnologicei în în zilele noastre este posibilă schimbarea anumitor caracteristici cum ar fi genului (transsexualii), sau culoarea pielii (Michael Jackson), însă aceste schimbări sunt foarte complexe și costisitoare. Așadar trăsăturile înăscute se consideră inalterabile în contextul discriminării.

Un grup mai mare și mai complex al criteriilor protejate în contextul discriminării sunt parametrii identitari. Aceștia reprezintă caracteristicile umane care constituie identitatea, personalitatea omului, elementele care constituie «eu-ul» său.

WEF--Marii-angajatori-ai-lumii-nu-acorda-egalitate-de-sanse-femeilor Oamenii nu reprezintă doar corpurile lor trupești. Oamenii cînd se gândesc la sine, se autodescriu prin prisma anumitor caracteristici cum ar fi: sunt bărbat/femeie, sunt tată/mamă a doi copii, sunt creștin/musulman/ateu, am 35 ani, sunt vegetarian, etc. Aceste elemente constituie «eu-ul» omului, sensul vieții și puncte de reper în viață. Lipsirea omului de posibilitatea de a seconsidera bărbat sau femeie, creștin, musulman, ateu sau vegetarian este echivalent cu forțarea de a renunța la propria identitate, la propria individualitate.

Când omul se limitează doar la caracteristicele corpului său, iar caracteristicile sale psiho-socio-umane nu mai contează, metaforic vorbind, aceasta reprezintă moartea sa psihologică. La fel cum abordarea modernă față de oameni (bazată pe drepturile omului) interzice omorul și agresarea fizică a oamenilor, această abordare în egală măsură interzice agresarea psihică a oamenilor – prin limitarea manifestării identității și individualității proprii. Anume din aceste motive discriminarea pe baza caracteristicilor identitare este interzisă.

Pe lângă caracteristicile ce țin de apartenența religioasă, la categoria caracteristicilor identitare se referă orice alte viziuni asupra lumii: politico-ideologice (liberalism, democratism, conservatism, socialism, comunism, etc), asupra naturii și rolului omului în ea (ecologism, vegetarianism, veganism), etc. Prin alte cuvinte omul nu poate fi discriminat pe motiv că are unele viziuni asupra lumii, a societății, a naturii, sau a unor lucruri concrete, care sunt într-atît de importante pentru el, încât sunt parte a identității sale.

Exemple practice
Prin prisma celor expuse mai sus, să examinăm câteva situații practice. Ce fel de cerințe poate să înainteze un angajator față de candidații la funcția vacantă fără a discrimina? Răspunsul pare a fi simplu – orice cerințe ce țin nemijlocit de funcția ocupată: dacă se cere un manager, atunci vorbim despre cerințe față de calitățile manageriale, dacă se cere un contabil, atunci cerințe relevante contabilității, dacă se cere un traducător atunci cerințe ce țin de capacitățile de a traduce, etc. Problema este că mulți angajatori din Republica Moldova, din cauza stereotipurilor și prejudecăților, asociază unele ocupații profesionale cu caracteristicile identitare.

EGALITATE De exemplu:
manageri buni – bărbați în vîrstă de peste 30 ani;
contabili buni – femei în vîrstă de peste 35 ani;
chelneri – fete și băieți tineri;
șofer – bărbat; (etc)

Dacă analizați anunțurile de angajare în câmpul muncii, veți găsi sute de asemenea anunțuri.
Asocierea stereotipică a unor ocupații cu anumite caracteristici umane generale (bărbat, femeie, tânăr, vârsta medie, etc) reprezintă discriminare, deoarece omul nu poate schimba aceste caracteristici ale sale. În schimb el își poate schimba caracteristicile funcționale care în realitate sunt necesare pentru posturile vacante anunțate.

Să ne întrebam de ce pentru poziția de manager, angajatorii cer anume bărbați în vârstă de peste 30 ani? Cel mai probabil din motivul că au nevoie de cineva care:

– deja are o experiență de manager – de aceasta «în vîrstă de peste 30 ani»;
– să fie disponibil pentru lucru cu grafic intens și flexibil (în sărbători și zile de odihnă, ore suplimentare) și fără întreruperi (foi de boală și concedii de maternitate) – de aceasta «bărbat».
Astfel în realitate, angajatorul are nevoie de un lucrător cu experiență de manager și disponibil pentru grafic intens și flexibil de lucru, însă din cauza stereotipurilor, formulează astfel de cerințe precum « bărbați în vârstă de peste 30 ani».

Respectiv:
– cerințele precum «bărbați în vârstă de peste 30 ani» se referă la caracteristici obiective, inalterabile și identitare și astfel constituie discriminare, iar
– cerințele formulate ca «experiență de manager de cel puțin 5-7 ani, disponibil pentru grafic intens și flexibil de lucru» se referă la caracteristici subiective, care pot fi dezvoltate de orice individ și astfel nu constituie discriminare.

Să examinăm un alt caz. În ce măsură este acceptabil ca toți elevii să fie antrenați sau să participe la ceremonii creștin-ortodoxe petrecute cu regularitate în cadrul școlilor din Republica Moldova (la careuri de 1 septembrie, la încheierea anului școlar, în timpul Crăciunului sau Paștelui ortodox)?

În primul rând, trebuie să ne amintim că printre elevi în afară de creștini-ortodocși, există catolici, baptiști, adventiști, martorii lui Iehova, musulmani, iudei sau atei, iar conform Constituției, instituțiile de învățămînt trebuie să fie laice,. Implicarea acestor copii ne-ortodocși în ceremonii și ritualuri ortodoxe este echivalent cu forțarea identității și psihicului lor. este echivalent cu «trădarea propriilor valori».

Religious tolerance illustration În contrast, acest lucru ar fi comparabil cu implicarea involuntară a tuturor copii (inclusiv celor ortodocși) în ceremonii religioase ale altor confesiuni, cum ar fi namaz-uri musulmane de 5 ori pe zi. Este acceptabilă situația în care participarea la ceremoniile altor religii se face absolut voluntar, dar nu este normal când ceremoniile religioase sunt integrate în evenimente pur laice, care ar trebui să fie pentru toți copii, cum ar fi careurile de 1 septembrie și de încheiere a anului școlar.

Să analizăm un alt exemplu larg cunoscut în lume, deși mai rar întîlnit în Republica Moldova. În ce măsură trebuie permis sau interzis purtatul vălului de către femeile musulmane în locuri publice?

Pornim de la ideea că religia oricărui om este o parte foarte importantă a vieții și a identității lui. Purtatul vălului în afara casei este un element important al credinței pentru mulți musulmani. Dacă femeile musulmane în mod voluntar își doresc să poarte văl în public pentru a-și păstra fidelitatea credinței, atunci interzicerea acestui lucru este echivalent cu impunerea la «trădarea propriei religii», ceea ce nu este normal într-un stat civilizat. Să ne amintim că și credința ortodoxă are unele cerințe vestimentare speciale. Îmaginați-vă cum s-ar simți femeile ortodoxe, dacă printr-o lege s-ar interzice acoperirea capului femeilor în incinta bisericilor?

Concluzie
În încheiere este important de subliniat importanța înțelegerii motivelor pentru care diferențierea după anumite criterii constituie discriminare și este interzisă, iar după alte criterii nu constituie discriminare și este legal admisibilă. Această înțelegere va permite nu doar aplicarea corectă a legislației anti-discriminare, dar și orientarea în acele «alte criterii» la care face referință legislația.

Autor: Veaceslav Balan, expert în drepturile omului, jurist, magistru în drept (Universitatea din Europa Centrală). Peste 10 ani a activat în domeniul drepturilor omului în cadrul programelor ONU în Moldova, Academiei de Administrare Publică și organizației internaționale pentru drepturile omului Amnesty International Moldova. La moment își face al doilea program de masterat în drept în cadrul Universității McGill din Canada. Suplimentar activează la distanță în cadrul Centrului de Informare în domeniul Drepturilor Omului din Moldova.

Acest articol este realizat de Centrul de Informare in domeniul Drepturilor Omului, cu sprijinul Programului Egalitate şi Participare Civică al Fundaţiei Soros-Moldova. Opiniile exprimate aparţin autorului şi nu reflectă neapărat poziţia Fundaţiei.

  • Share this post:
  • Facebook
  • Twitter
  • Delicious
  • Digg

Lasă un comentariu

— required *

— required *