Important, Newsletter, Persoane cu dizabilități, Reportaje — December 29, 2014 16:57

Cele mai active persoane cu dizabilități luptă cu indiferența și discriminarea

Alexandru Cebotari și cornel Baran, patinoar, mun. Chișinău

Alexandru Cebotari și cornel Baran, patinoar, mun. Chișinău

Persoanele cu dizabilități din Moldova au devenit mai vizibile odată ce au prins mai mult curaj de a deveni membri activi în societate. Și asta pentru că s-au săturat să ceară mila autorităților și chiar a cetățenilor de rând atunci când au nevoie să urce scările unei instituții private, cum ar fi băncile, restaurantele sau chiar unele localuri de distracție. Chiar dacă sunt deseori discriminați la servicii de calitate și egale pentru toți, aceltia nu dau mâinile în jos, dar luptă până la capăt.

Alexandru Cebotari a avut de nenumărate ori un ”deja-vu” când merge împreună cu un prieten să petreacă timpul liber. Reprezentanții unui club de noapte din Chișinău au refuzat să permită intrarea în local. Pe lângă asta, a găsit aceeași clădire neadaptată, același scenariu unde nici poliția nu l-a putut ajuta să intre în local. Incidentul s-a întâmplat în jurul orelor 23.00 în sectorul Ciocana din capitală, unde la intrarea în clubul de noapte ”033”, barmenul nu i-a oferit prea multe explicații.

Deși era însoțit de un coleg, care s-a dovedit a fi jurist, nu a stat mult pe gânduri și a decis să cheme poliția pentru a remedia situația. Potrivit lui Alexandru Cebotari, poliția nu a luat măsuri cu administrația clubului. Din contra, organele de drept au motivat la fața locului că se află într-o instituție privată și nu-l pot ajuta cu nimic. Din înregistrările video filmate cu un mobil, se înțelege că Dumitru Nuța, unul dintre polițiștii de sector le propune tinerilor să meargă în alt local.

”Băieți, aici este proprietate privată, proprietarul pune restricții. Dacă doriți, prin judecată veți putea să demonstrați că sunteți corecți, că sunteți discriminați. Noi nu vă putem ajuta cu nimic. Mâine se va clarifica situația la sectorul de poliție. Nu suntem împuterniciți să acționam”, se aude din înregistrarea efectuată cu o cameră ascunsă.

Vadim Vieru, juristul de la Asociația ”Promolex” a rămas surprins de reacția poliției, care ar fi trebui să le țină parte și să-i convingă pe reprezentanții clubului să le permită trecerea. Așteptările, însă, nu s-au adeverit, ba din contra, poliția a încercat să-i convingă că este un loc privat și fiecare are dreptul să-și stabilească propriile reguli.

Club 033 cafe, Chisinau ”Șoferul de la echipajul 902 l-a recunoscut pe Alexandru încă acum jumătate de an, în aceeași situație. Prima reacție a fost să mergem să ne distrăm în altă parte. La instistența noastră, i-am rugat să constate incidentul. Am fost șocați de această indiferență din partea lor. Mai mult, nu ne-a înmânat nici un document care să confirme cele întâmplate”, a afirmat Vadim Vieru.

Starea de ”deja-vu” a lui Alexandru l-a lăsat să înțeleagă că nu are drepturi în această țară, cu atât mai mult că nici prima intervenție a poliției nu s-a soldat cu nimic pozitiv în favoarea sa.

”Am crezut că situația s-a schimbat. Nu ar trebui să existe diferențe între persoanele cu dizabilități și fără! Ce importanță are dacă ești sau nu în scaun rulant? Avem drepturi egale”, încearcă Alexandru să se convingă după ce s-au retras de la locul incidentului.

Juristul de la Asociația ”Promolex” a fost decis să meargă mai departe și să-l ajute pe Alexandru să scrie o plângere în adresa Consiliului pentru prevenirea și combaterea discriminării și asigurarea egalității. Membrii acestei instituții au constatat că Alexandru a fost discriminat, iar reprezentanților SRL-ul „ADRILUX – COM” care administreqză localul 033 li s-a indicat să realizeze măsuri de acomodare rezonabilă în termen de 6 luni de la emiterea acestei decizii de Consiliu.

Experții în domeniul drepturilor omului consideră că deși clubul de noapte este unul privat, acesta prestează servicii de alimentație și divertisment publicului larg, astfel, instituția nu poate refuza în mod arbitrar (fără justificare temeinică) prestarea serviciilor unor grupuri de persoane.

Unui tânăr cu dizabilități din Hâncești, la fel, i s-a refuzat recent accesul în restaurant, unde împreună cu alți prieteni au decis să petreacă o seară la unul din localurile din oraș. Odihna acestora a fost cu ghinion. Deși aveau locurile rezervate, Alexandru Gomaniuc a rămas surprins de gestul administrației ”Raiax Hotels”, care a motivat că scaunul cu rotile ar putea fi neîncăpător, sugerându-le colegilor să-l ia în brațe.

Alexandru Gomaniuc, Hîncești

Alexandru Gomaniuc, Hîncești

Cearta dintre gașca de prieteni și gardianul clubului de noapte a început după ce Alexandru i-a avertizat că se va plânge organizațiilor din domeniul drepturilor omului. Administrația clubului nu a luat în serios această provocare și a plecat, fără să-i ofere tânărului în cărucior, dar și prietenilor săi, careva explicații.

”Speram ca în următoarea zi să telefoneze și să-și ceară scuze pentru cele întâmplate, însă am plecat de acolo întristați și nedumeriți. Imaginați-vă că ar trebui să merg la baie, ar fi trebuit ca prietenii să mă ia de fiecare dată în brațe. Nu prea înțeleg din ce motiv nu ne-a lăsat să trecem, cu atât mai mult că locurile erau rezervate. M-am simțit foarte prost și umilit,” a afirmat Alexandru Gomaniuc.

Nu a stat mult pe gânduri și a sesizat atât Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării, cât și Centrul pentru Drepturile Omului. Câțiva reprezentanți de la Centrul pentru Drepturile Omului au mers la fața locului să examineze plângerea și au discutat cu administrația localului despre tentativa de discriminare a unei persoane cu dizabilități.

Peste o săptămână, Alexandru a fost contactat de Stan Nofit, administratorul clubului de noapte, pentru a-și cere scuze și a aplana conflictul. Tânărului i s-a promis că în local vor fi adaptate rampe de acces și că astfel de incidente nu se vor mai repeta. Toate aceste promisiuni au fost scrise într-un Acord de Mediere, fapt ce l-a determinat pe Alexandru să-și retragă plângerea de la Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării.

”Probabil că le-au fost frică că vor fi pedepsiți pentru acest comportament și și-au schimbat atitudinea. Este cel mai popular bar din Hâncești, iar anterior nu m-am confruntat cu situații similare, de aceea, am decis să reacționez cât de repede posibil pentru a apăra drepturile mele, dar și ai altor persoane cu dizabilități,” a explicat în cele din urmă Alexandru Gomaniuc.

Potrivit experților de la Centrul pentru Drepturile Omului, neadmiterea persoanelor cu dizabilități locomotorii (în scaune rulante) în cluburi de divertisment cu acces public, precum este cazul clubului din Hâncești, constituie discriminare. Astea deoarece, deși clubul este unul privat, sunt prestate servicii de divertisment publicului larg. Ajunși la fața locului și întrebați peste cât timp vor fi adaptate scările de access în clubul de noapte, administrația localului a refuzat să vorbească în fața camerei de luat vederi și a menționat doar că conflictul a fost aplanat și nu merită să fie în atenția presei.

Nici șoferii din sectorul transportului public nu sunt pe deplin de loiali cu persoanele cu dizabilități. Accesul limitat în transportul public pare să nu-i intereseze pe mulți, în special pe cei care conduc maxi-taxiurile. Deşi legislaţia obligă transportatorii publici să aibă trape adaptate persoanelor aflate în scaune rulante, firmele de maxi-taxi nu se grăbesc să se conformeze acestor cerințe.

Un tânăr de 20 de ani, Maxim Miftahov, nu a putut ajunge la serviciu din cauza unei atitudini greu de descris al unui șofer de maxi-taxi, care a refuzat să-i ofere serviciile de transport. Incidentul s-a produs în Piața Unii Principatelor din sectorul Buiucani, al mun. Chișinău. Este vorba despre ruta numărul 174, cu care circulă de obicei tânărul spre serviciu.

Între timp, un alt șofer de taxi, care se afla în apropiere, l-a ajutat pe Maxim să oprească un maxi-taxi, însă fără sorți de izbândă. Șoferul i-a trântit ușa în față și a motivat că nu mai sunt locuri, în timp ce majoritatea pasagerilor care intraseră înaintea tânărului nu mai aveau locuri disponibile.

”Mi-a motivat că nu vrea să încalce prevederile regulamentului rutier și m-au ignorat, deși erau și alți pasageri care au intrat. Mi-a stat rău după asta, iar cu ajutorul altor persoane am reușit să ajung cu altă rutieră”.

Norocul lui Maxim a fost că scenariul fusese văzut de către unul din pasageri, care se afla deja în maxi taxi. Rodion Gavriloi spune că scandalul s-a iscat după ce șoferul i-a refuzat tânărului să intre, în timp ce și alți pasageri erau gata sa-i ofere locul pe scaun.

”Șoferul s-a oprit, s-au urcat toți, iar Maxim era ultimul dintre pasageri. Fiind observat că are dizabilități locomotorii, a pornit motorul. El a fost oprit de un coleg de taxi, cu care s-a luat la ceartă. Supărat pe această situație, șoferul a decis să returneze costul biletelor pentru toți pasagerii,” a afirmat Rodion Gavriloi.

Maxim Miftahov a decis chiar în acea dimineață să se plângă pe poliția de sector, însă aceștia au ignorat cererea băiatului, motivând că investigarea cazului nu este de competența organelor de drept. Ulterior, Maxim a depus plângerea la Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării, nu a stat mult pe gânduri și s-a adresat autorităților competente pentru a-i face dreptate.

La rândul lor, s-a contatat că SRL „Remta-Transport-Privat”și șoferul în cauză l-a discriminate pe tânăr și trebuie să întreprindă măsuri imediate pentru a opri astfel de încălcări pe viitor. Problema accesibilității la servicii și bunuri disponibile publicului pentru persoanele cu dizabilități continuă a fi critică în Republica Moldova chiar dacă există cadru legal clar și instituții responsabile pentru aplicarea legilor existente, a mai constatat Consiliul Nediscriminare.

În deciziile emisie de această autoritate, se arată că acomodarea rezonabilă a mijloacelor de transport continuă să fie negată pe scară largă și chiar îndreptățită verbal de reclamați cu presupusa încălcare a regulilor de circulație rutieră la o presupusă porțiune de drum. Astfel de cauze sunt amendate de către Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii din România, pentru că administreaza clubul de noapte interzice intrarea persoanelor în scaun cu rotile să benefizieze, de rând cu alți clienți, de serviciile unui restaurant.

Dacă în baruri și restaurante persoanele cu dizabilități întâmpină o anumită rezistență din partea patronilor, atunci situația cu băncile este mai puțin complicată, doar că la achitarea facturilor de plată, se pomenesc în fața unor rampe inadaptate.

sursa: www.allfun.md

sursa: www.allfun.md

Mariana Morari, o tânără în scaun cu rotile din mun. Chișinău, a avut experiența de a vizita mai multe bănci din capitală, la care să achite aceste plăți. După câteva testări, a constatat că este sortită să ceară mereu mila și ajutorul unui asistent, pentru că majoritatea băncilor comerciale, deși au un venit destul de mare, au instalat de formă unele bare metalice. Ajunsă la Mobias Bancă, Mariana Morari a trebuit să intre doar cu ajutorul unui personal, în afară de ea, și multe alte mămici în cărucior.

Potrivit experților de la CIDO, instalarea rampelor de acces „decorative”, impracticale și neconforme standardelor stabilite, este un act de discriminare și o încălcare clară a Legii. Prevederile legale indică posibilitatea ca aceste persoane să acceseze o instituție-prestatoare de servicii de sine stătător, fără a miza pe asistența trecătorilor și fără eforturi extraordinare.

”Le-am explicat despre condițiile în care se instalează rampele, dar situația este similară la majoritatea băncilor. Gardienii mi s-au părut destul de respectuoși, dar alții mi-au propus ca facturile să fie achitate de către o altă persoană”, ne explică Mariana Morari, reprezentantă a Alianței Organizațiilor pentru Persoane cu Dizabilități.

Persoanele cu dizabilități nu trebuie să se oprească aici, trebuie să-și apere în continuare drepturile, iar dacă identifică o asemenea problemă, să fie capabili să vorbească despre standardele care trebuie să fie respectate privind accesibilitatea în încăpere, a mai adăugat tânăra.

În baza art.19 al Legii din 2012 privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi, obiectele infrastructurii sociale, atît cele publice, cît și cele private, trebuie adaptate pentru a putea fi folosite de către persoanele cu dizabilităţi. Iar în baza Legii privind asigurarea egalității (art.8), toate serviciile, inclusiv cele bancare, trebuie să fie accesibile inclusiv și părinților cu copii în cărucior.

Într-un raport al Departamentului de Stat al SUA cu privire la respectarea drepturilor omului în Moldova, se arată că o mare parte din cele 176 de mii de personae cu dizabilităţi se confruntă cu discriminarea, excluderea socială, sărăcia, şomajul şi inaccesibilitatea serviciilor publice. Reprezentanții societății civile speră că în baza Legii cu privire la asigurarea egalității vor fi solutionate toate cazurile de discriminare pe criteriu de dizabilitate.

NATALIA GHILAȘCU

  • Share this post:
  • Facebook
  • Twitter
  • Delicious
  • Digg

Lasă un comentariu

— required *

— required *