Analitique, Newsletter — February 3, 2015 19:46

Cele mai bune școli din lume sunt școlile fără cazuri de discriminare (Finlanda)

finlanda Finlanda este unul dintre liderii mondiali la capitolul calitatea și accesibilitatea educației școlare, ocupînd cele mai înalte locuri în clasamentele internaționale la acest capitol. De exemplu, conform ultimului Raport ONU privind Dezvoltarea Umană, rata populației care are cel puțin careva studii școlare în Finlanda este de 100%.

În această țară, sunt încadrați în instituțiile ciclului liceal 96% Dintre toți copii de vârstă liceală, în timp ce în Moldova acest indice este de doar 38%. Elevii din Finlanda ating unele din cele mai bune rezultate din lume, în ceea ce privește deprinderile de lectură, matematică și disciplinele naturii.

În acest context, este important de menționat că Finlanda este una dintre cele mai prospere țări din lume, ocupînd cele mai înalte locuri în clasamentele globale ce țin de dezvoltare umană, prosperitate , produsul național brut (în țară se produc articole și servicii în valoare de aproximativ 50,000$ anual per locuitor pe când în Moldova produsul național brut este de 2,250$anual per locuitor), etc.

Este important de menționat că Finlanda este o țară cu populația de doar 5,5 milioane de oameni (adică foarte comparabilă cu populația Moldovei), cu economia bazată pe prestările de servicii (cota serviciilor este de 66% din economia națională) și nu pe exploatarea resurselor naturale. Multe invenții și produse tehnologice moderne își au originea în această țară, cele mai cunoscute fiind telefoanele mobile Nokia, jocul electronic Angry Birds, anvelopele Nokian Tyres, etc.

Aceste realizări remarcabile a unei țări de doar 5,5 milioane de cetățeni, în mare parte se datorează sistemului educațional performant, care crește noi minți inventive și creative, care avansează progresul tehnologic și asigură bunăstarea țării. Deci, care sunt elementele de bază ale acestui sistem?

Sistemul educațional – o prioritate a politicilor publice
Educația este o prioritate înaltă a politicilor publice în Finlanda. Statul acordă atenție sporită și investește mult în toate treptele învățămîntului: pre-școlar, școlar/pre-universitar și universitar. Finlanda are o rețea foarte dezvoltată de instituții pre-școlare pentru copii începînd cu vârsta de 8 luni (!) și până la vârsta școlară.

f1 Deși educația pre-școlară nu este obligatorie, majoritatea absolută a copiilor finlandezi de vârstă pre-școlară frecventează instituțiile pre-școlare. În dependență de veniturile familiei, plata pentru grădiniță variază de la 0 până la maxim 200 Euro pe lună. Finlandezii consideră că pentru copiii de vîrstă pre-școlară este absolut necesar să frecventeze instituțiile pre-școlare pentru a-și dezvolta deprinderi sociale de interacțiune și comunicare. Întreg sistemul pre-școlar este organizat astfel încît să asigure tuturor copiilor posibilitatea să frecventeze instituțiile pre-școlare, indiferent de starea materială sau statutul familiei.

Drept rezultat al acestei politici, decalajele în oportunitățile de educare între copiii din diferite grupuri sociale este redus la minim. Suplimentar, datorită posibilității de a da copilul la grădiniță de la o vîrstă atît de mică, femeile finlandeze sunt mult mai libere în continuarea carierei profesionale și acumularea veniturilor.

Universalitatea, egalitatea și nediscriminarea în școli
Pilonul de bază al acestui sistem sunt principiile universalității, egalității și nediscriminării în cadrul sistemului școlar. Școala în Finlanda este obligatorie pentru toți copii de vârsta 7-16 ani (în total 9 ani). Învățămîntul la domiciliu, deși este permis, se practică foarte rar și copiii cu dizabilități frecventează școala împreună cu copii fără dizabilități. În Finlanda nu există școli speciale «pentru copii talentați». Copiii talentați frecventează școlile obșnuite la rând cu alți copii și de fapt sunt asteptați să-și implice talentele în ajutorarea acelor copii, care întâmpină dificultății în studii.

În Finlanda, școlile sunt finanțate (și administrate) practic în exclusivitate de autoritățile publice locale, reieșind din numărul de elevi înmatriculați. În Finlanda sunt foarte puține școli private și acele puține care există nu sunt școli de elită, ci școli cu metodologie specială, alternativă de educare (de ex. Montessori, Waldorf, Steiner) sau cu predare într-o limbă străină (engleză, franceză, germană, etc). Aceste școli private primesc la fel granturi (subsidii) de la autoritățile publice, în mărime proporțională numărului de elevi instruiți.

image-2010-10-13-7922707-41-modelul-sistemului-educational-finlandez Atenție: în Finlanda nici școlile publice, nici școlile private nu au dreptul să perceapă plăți pentru studii, nici să organizeze procesul de selecție pentru doritorii de a se înmatricula (teste, probe, etc)! Toți doritorii sunt înscriși pe bază egală, în ordinea depunderii cererilor și reieșind din zona de reședință a elevului. Astfel, în școlile private se poate înmatricula orice copil – sărac sau bogat, mai talentat sau mai puțin talentat. Școlile private în Finlanda există nu pentru «instruire de elită», ci pentru realizarea abordărilor alternative, inovative de instruire.

Instruirea școlară este absolut gratuită pentru toți elevii. Școlile nu percep plăți pentru studii și este strict interzis să ceară bani pentru orice lucru (de exemplupentrureparația școlii, procurări de materiale suplimentare, activități suplimentare, etc).

Mai mult ca atât, toți elevi beneficiază de un pachet social impresionant, care include:
– prânz gratuit zilnic (cu un nunăr de bucate la alegere, inclusiv din bucătărie vegetariană sau religioasă);
– transport gratuit până la și de la școală;
– îngrijiri medicale la școală;
– materiale școlare gratuite (manuale, caiete, articole de papetărie, etc);
– excursii școlare;
– alte activități suplimentare, organizate de școală.
Toate aceste servicii și facilități sociale trebuie să fie asiguratee copiilor gratuit, nu doar în școlile publice, dar și în școlile private.

Egalitatea școlilor
Toate școlile din Finlanda au aceleași standarde de calitate – școlile sunt dotate la fel, profesorii primesc salarii egale, finanțările sunt distribuite proporțional mărimii școlii, astfel încât toți elevi beneficiază de studii de aceeași calitate. După cum s-a menționat anterior, în Finlanda nu există școli «de elită», «puternice», dar nici școli «slabe», «cu copii dificili», etc. Toți sunt egali și au parte de instruire de calitate egală.

Egalitatea elevilor
Pentru a preveni tratamentul preferințial al unor elevi în funcție de originele sociale. profesorilor le este interzis să întrebe elevii despre ocupațiile părinților În școlile Finlandei nu se practică gruparea sau repartizarea elevilor în clase după reușită – din punct de vedere al finlandezilor, nu există elevi buni și elevi răi. Toți își au particularitățile, nivelul diferit de însușire sau de interes față de studii sau anumite obiecte, dar toți sunt egali, toți au aceeași valoarea umană.

Așa cum s-a menționat anterior în școlile finlandeze studiază împreună copii cu dizabilități și copii fără dizabilități, copiii finlandezilor nativi și copiii imigranților, copii Romi și ne-Romi, etc.

Limbi de predare
Pentru o perioadă de peste 500 ani, Finlanda a fost parte a Regatului Suediei. Din acele timpuri pe teritoriul Finlandei s-a păstrat o minoritate vorbitoare de limba suedeză care reprezintă aproximativ 5% din populație (limba finlandeză, care face parte din familia limbilor ugro-fine, este absolut diferită de limba suedeză, care face parte din familia limbilor germane). Limba finlandeză și limba suedeză sunt două limbi oficiale în Finlanda. Pentru acomodarea vorbitorilor de limba suedeză în Finlanda, există școli cu predare integrală în limba suedeză.

imagine simbol

imagine simbol

La fel nordul Finlandei ocupă regiunea semi-autonomă Laplandia, locuită de etnia autohtonă Saami. În această regiune sunt școli cu predare integrală în limba Saami.

Abordarea individualizată față de elevi
Fiecare elev este tratat și instruit în cadrul școlii printr-o abordare individualizată. În primul, rând în fiecare an se realizează un plan individual de instruire și dezvoltare pentru fiecare elev în parte. Acest plan prevede manualele și materialele după care elevul respectiv va învăța, tipurile și numărul aproximativ de exerciții pentru acest elev, modalități preferabile de lucru cu el, etc.

În cadrul procesului de studii fiecare elev face exerciții racordate la nivelul său actual de dezvoltare. Astfel, elevii din aceeași clasă fac exerciții de complexitate diferită, fiecare elev după nivelul personal de însușire și dezvoltare.

Pentru copiii cu nevoi speciale (cu dificultăți în însușirea materialului: copii cu dizabilități, copii cu comportament asocial, copiii migranților și refugiaților care slab vorbesc în limba predării) se organizează ore și activități suplimentare «de asistență». Acest lucru se realizează de profesori fără nici o plată suplimentară, ca parte a funcției lor de bază. Aceste ore și activități suplimentare se petrec individual sau în grupuri mici.

Concluzie
Experiența țărilor nordice (Suedia, Finlanda, Norvegia, Danemarca, Islanda) demonstrează că pentru a prospera în lumea contemporană, statul în primul rând trebuie să aibă grijă de oameni, să promoveze o politică centrată pe oameni, să investească în resursele umane, să trateze fiecare persoană ca pe o individualitate și să faciliteze fiecărui om procesul de autodezvoltare și autorealizare. Oamenii susținuți de stat în propria lor dezvoltare, în viitor vor descoperi invenții, creații, inovații și tehnologii noi, care vor avansa economia țării și care vor asigura creșterea și prosperarea statului în care trăiesc. Sistemul educațional incluziv și de abilitare este fundamentul unui asemenea model de dezvoltare și creștere.

Republicii Moldova nu îi rămâne decât să conștientizeze importanța unui sistem educațional universal, incluziv și nediscriminatoriu, și să își reformeze sistemul educațional în modul corespunzător. Fără această conștientizare și reformă, Republica Moldova riscă să rămână un stat sărac, nedezvoltat, erodat de corupție, împărțit în «elite» și «cei săraci», divizat de conflictele interetnice, lingvistice și religioase. Exemplul țărilor nordice demonstrează că acest lucru este posibil, în cazul în care există dorință și voință.

Autor: Veaceslav Balan, expert în drepturile omului, jurist, magistru în drept (Universitatea din Europa Centrală). Peste 10 ani a activat în domeniul drepturilor omului în cadrul programelor ONU în Moldova, Academiei de Administrare Publică și organizației internaționale pentru drepturile omului Amnesty International Moldova. La moment își face al doilea program de masterat în drept în cadrul Universității McGill din Canada. Suplimentar activează la distanță în cadrul Centrului de Informare în domeniul Drepturilor Omului din Moldova.

Acest articol este realizat de Centrul de Informare in domeniul Drepturilor Omului, cu sprijinul Programului Egalitate şi Participare Civică al Fundaţiei Soros-Moldova. Opiniile exprimate aparţin autorului şi nu reflectă neapărat poziţia Fundaţiei.

* Acest material a fost pregătit pe bază la următoarele surse:
– Ari Antikainen & Anne Luukkainen of the Department of Sociology, University of Joensuu, Finland, “Twenty- five Years of Educational Reform Initiatives in Finland”;
– “Background for Finnish PISA success”;
– Anneli Niikko, “Finnish Daycare: Caring, Education and Instruction”, in Nordic Childhoods and Early Education: Philosophy, Research, Policy and Practice in Denmark, Finland, Iceland, Norway, and Sweden, Series: International Perspectives on Educational Policy, Research (Information Age Publishing Inc., 2006);
– Leo R. Sandy, “Education in Finland”, New Hampshire Journal of Learning Vol 10 (April 2007);
– Eeva Hujala, “The Development of Early Childhood as an Academic Discipline in Finland”, Nordic Early Childhood Education Research, Vol. 1, no. 1 (2008);
– Tom Burridge, “Why Do Finland’s Schools Get the Best Results?”, BBC News;
– Pepa Ódena, “Finland Early Childhood education”;
– Maria Jiménez, “Early Education’s Top Model: Finland”, The Toronto Globe and Mail;
– wikipedia.org;
– «Terve!» la terve.su.

Lasă un comentariu

— required *

— required *