Important, Minorități etnice, Reportaje — February 7, 2015 20:17

Companiile moldovenești recurg tot mai des la acțiuni rasiste

imagine simbol

imagine simbol

Mai multe companii dar și exponenți politici din Moldova se fac vinovați în ultimul timp de rasism și instigare la ură față de minoritățile etnice, religioase sau față de persoane de culoare. Cel puțin așa arată câteva decizii asumate de către membrii Consiliului pentru prevenirea și combaterea discriminării și asigurarea egalității.

Moldova este o ţară mai tolerantă decât altele din fosta URSS. Potrivit lui Peter Kessler, reprezentant al Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiați în Republica Moldova, în Ucraina şi Rusia situaţia e mai gravă decât la noi în ce priveşte discriminarea pe criterii de etnie sau rasă.

“De cele mai multe ori, discriminarea se manifestă prin atacuri verbale la adresa persoanelor de culoare, fără a fi înregistrate cazuri violente. Una din firmele care au provocat un scandal rasial este și “SalvaHoreca”, care a lansat un nou produs pe piață, adică un burger cu pîine neagră denumit O.N.O.J.E. Acesta este de fapt, numele unui cetățean al Republicii Moldova de culoare, originar din Sierra Lione.

Cauza a fost pornită în baza unei autosesizări. În explicaţiile sale, reclamaţii au susţinut poziţia conform căreia dânşii nu au intenţionat să discrimineze pe cineva prin lansarea burgerului cu denumirea respectivă, iar permisiunea de la D-ul John Onoje la folosirea abrevierii sus-menționate nu au cerut-o, din simplu motiv că abrevierea O.N.O.J.E. nu se referă la persoana menționată și nici la oricare altă persoană.

Consiliul ține să reamintească, că deși libertatea de exprimare este una din libertățile fundamentale ale omului, aceasta nu este una absolută. Ea poate, și trebuie, să fie restrînsă atunci cînd formele de exprimare a ideii, informației sau opiniei capătă forme intolerante de expunere, cum sînt rasismul, homofobia, xenofobia, anti-semitismul și altele.

Hamburgher ”ONOJE”

Hamburgher ”ONOJE”

Potrivit membrilor Consiliului, cînd astfel de exprimări sînt folosite pentru obținerea unui venit, comercializînd un produs rasist, reacția autorităților de drept trebuiesă fie deopotrivă. Totodată, Consiliul a recomandat reclamanţilor să aducă scuze publice lui John Onoje prin aceleași mijloace de informare în masă prin care au lansat și au promovat produsul și mesajul rasist.

Unele persoane de culoare și refugiați din regiunea africană se confruntă cu discriminarea la închirierea unor spații de locuit în Moldova, sau sunt deseori asociați cu virisul Ebola. Salifo Belemvire, care activează de mai mulți ani la Centrul de caritate pentru refugiații din Moldova, afirmă că mulți prieteni de-ai săi au fost puși într-o asemenea situație.

”De exemplu, când refugiații au nevoie să închirieze spațiu pentru locuință, și aici mă refer la cei de origine africană, uneori proprietarii spun că nu doresc să le ofere aceste servicii din cauză că este african. Este straniu că unora le oferă chiria, iar altora nu. Este destul de ofensator să ți se refuze serviciile din cauza originii sau culorii pielii și să creezi persoanelor un discomfort emoțional”, afirmă Salifo.

În aceste situații, majoritatea refugiaților nu sunt protejați, pentru că nu cunosc specificul de trai și nici de inter-relaționare cu cetățenii moldoveni. Potrivit reprezentanților Centrului de caritate pentru refugiați, în special persoanele de origine africană deseori de adresează cu astfel de îngrijorări și în câmpul muncii. Aceste persoane sunt nevoite, de obicei, să concureze și cu alți șomeri care se consideră mai privilegiați, pentru că sunt băștinașii acestei țări,

”Unii au încercat să se angajeze la un loc de muncă. Unii când aud de africani, îi asociază cu virusul Ebola și imediat le refuză oferta. Adevărat vă zic, refugiații nu se bucură de nicio protecție, și aici mă refer la cei de origine africană. E vin aici și se plâng pe această situație și așteaptă din partea noastră o susținere. Când au telefonat la un angajator, deodată a și fost închis telefonul, menționând despre virusul Ebola”, a mai adăugat Salifo.

În baza Convenției ONU privind statutul refugiaților, Republica Moldova s-a angajat să asigure protecția refugiaților, aflați pe teritoriul țării. Standardele internaționale în domeniul drepturilor omului, precum și Constituția Republicii Moldova oferă refugiaților aceleași drepturi ca și cetățenilor țării, cu excepția drepturilor politice. În special, refugiații au drepturi egale cu cetățenii Republicii Moldova în domeniul muncii și închirierii locuințelor. Mai mult ca atît, Constituția și Legea privind asigurarea egalității direct interzice orice discriminare pe motiv de rasă (indiferent de statutul – refugiat sau cetățean). Însă prevederile legale nu sunt pe deplin respectate, consideră refugiații.

Potrivit experților de la Centrul de Informare în domeniul Drepturilor Omului, discriminarea la închirierea locuințelor și discriminarea la angajare în câmpul muncii, este vădită, ambele pe motiv de apartenență etnică. În cazul unui anunț public privind darea în chirie a unei locuințe sau privind funcția vacantă a unui loc de muncă, autorii anunțului nu mai sunt liberi să refuze persoanelor care se adresează în rezultatul publicării anunțului.

Istoriile despre persoanele străine din Moldova nu se sfârșesc aici. Și în vizorul presei au fost doi studenți de origine nigeriană, care au fost intimidați de poliția de frontieră de la Aeroportul Internațional Chișinău. În ziua plecării spre Polonia, unde intenționau să participe la un program de instruire, tinerii care își fac studiile la Academia de Studii Economice din Moldova, au avut parte de ghinion.

Cu doar câteva ore înainte de zbor, au fost reținuți în aeroportul din Chișinău pentru că erau bănuiți că ar deține viza poloneză falsă. Potrivit lor, documentele au fost verificate la ghișeu de către angajații Austrian Airlines, iar după ce au primit permisele de îmbarcare și bagajele au fost înregistrate, au trecut în secția pentru controlul de securitate, acolo unde au început și toate problemele.

Ca să se asigure că tinerii nu sunt escroci, au fost interogați și verificați din nou. Poliția de frontieră a telefonat și la Academia de Studii Economice. După trei ore de cercetare minuțioasă a bagajelor și documentelor, le-au reținut pașapoartele să verifice dacă sunt într-adevăr false. Deși aveau toate documentele în regulă, aceștia au fost nevoiți să facă cale întoarsă.

Costul biletelor de călătorie de la Agenția Austria Airlines au fost rambursate mult mai târziu, după ce s-a constatat că documentele erau totuși în ordine. Adebayo Johnson, pastorul nigerian de la o fundație creștină din Moldova, care îi cunoaște pe cei doi tineri din comunitate, a rămas profund îngrijorat de acțiunile poliției de securitate, care i-au intimidat și le-au refuzat zborul doar pentru că băieții sunt de culoare.

Abia în următoarea zi, cei doi nigerieni au mers la Ambasada Poloniei să clarifice situația, însă responsabilii de la ghișeu le-au explicat că nu pot elibera un document confirmator, pentru că viza în sine este o dovadă a permisului de călătorie. Tot ei le-au mai explicat că era de datoria poliției de frontieră să apeleze oficialii consulatului polonez pentru a verifica dacă sunt sau nu înscriși în baza de date.

După ce le-au fost întoarse pașapoartele de la Aeroportul Internațional Chișinău, au decis să meargă totuși în Polonia, de această dată cu autobuzul. Culmea e că la frontieră nimeni nu le-a reproșat că vizele ar fi fost false, astfel, au trecut fără incidente.

sursa: proTV, studenți israelieni

sursa: proTV, studenți israelieni

Deși Constituția Republicii Moldova garantează dreptul la egalitate, indiferent de rasă, naționalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenență politică, avere sau de origine socială, tinerii consideră că au fost discriminați la aeroport și au înaintat o plângere la Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării.

Unul din studenții israelieni care risca să fie expulzat din țară a obținut câștig de cauză la Judecătoria Centru, care l-a găsit nevinovat de actele de huliganism constatate de ofițerii Poliției sectorului Centru. Până la finele lunii iunie, a anului trecut, ceilalți trei studenți implicați în cearta de la mall așteaptă examinarea aceleeași cauze.

Departamentul de Migrație a emis decizia mai devreme de perioada de 15 zile de cotestație a deciziei poliției care a stabilit comiterea unor acte de huliganism, explică Ion Bosîi, avocatul tinerilor. Potrivit avocatului Ion Bosîi, declararea unui strain drept persoană indezirabilă poate fi valabilă doar în condițiile în care există temei pentru activități care pun în pericol securitatea națională sau ordinea publică, iar o simplă ceartă nu se înscrie în această situație.

”Această măsură este prea dură, de aceea, tinerii au contestat-o în instant de judecată”, afirmă avocatul. Mai mult, la înaintarea deciziei, pe care o consider ilegală, nu li s-a adus la cunoștință drepturile și obligațiile tinerilor de a oferi explicații sau de a putea allege un avocat. Cearta care s-a iscat din cauza unui scaun nu poate fi calificată drept atentat la securitatea națională”, a mai adăugat Bâsîi.

Tinerii studiaza îm limba engleză, iar deciziile eliberate de autorități au fost oferite doar în română, chiar dacă aceștia o înțeleg parțial, iar la ședința de audiere nu li s-a asigurat un traducător. Hamzeh este îngrijorat că va trebui să piardă circa trei mii de euro pentru studiile efectuate, plata contractului fiind achitată de tatăl său.

Aeroport Internațional Chișinău

Aeroport Internațional Chișinău

Unui alt cetățean de origine turcă, care zbura cu ruta companiei Air Moldova spre Istanbul, i-a fost refuzat prânzul vegetarian și nu a fost informat din timp că nu-i va fi asigurată vreo altă alternativă, decât carne de porc. Pe marginea acestui caz, membrii Consiliului s-au autosesizat și au constatat că într-o astfel de situație, serviciile companiei aeriene ”Air Moldova” devin neprietenoase și discriminatorii față de minoritățile religioase și cele cu convingeri filosofice (vegetarieni).

În decizia emisă la finele anului 2014, se menționează că eliminarea carnei de porc din prînzul servit pasagerilor la zborurile în/din țările musulmane este, întîi de toate, manifestarea unui bun simț. La cererea unor pasageri de a le fi prezentată condica pentru plîngeri și reclamații, însoțitoarea de bord, a afirmat că nu are astfel de registru.

Solicitările pasagerului au rămas fără atenție, iar pentru meniu vegetarian i s-a cerut să achite o taxă suplimentară. Mai mult, această practică a fost observată în timpul zborurilor Chișinău – Istanbul – Chișinău și, reieșind din depozițiile martorului, continuă cel puțin din 06 noiembrie 2014. Compania Air Moldova știa prea bine că are pasageri de naționalitate turcă la vînzarea biletelor și la înregistrarea pasagerilor la zbor și totuși nu a asigurat decît sandwich-uri cu carne de porc.

Deceizia privind constatarea discriminării a fost luată și în baza prevederilor Constituției Republicii Moldova, care garantează dreptul la egalitate: „Toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială.”

De asemenea, Consiliul a mai adoptat o decizie prin care a constatat rasismul în declarațiile politice a unui lider de partid, participant în campania electorală pentru alegerile parlamentare 2014. Consiliul dorește să aducă la cunoștința publicului și a concurenților electorali prevederile legii care interzic instigarea la discriminare, rasismul, xenofobia și alte forme intolerante de experimare, precum și răspunderea ce poate surveni.

În Moldova, o persoană care are culoarea pielii diferită de cea a majorității populației este discriminată mai des. Deşi reprezentanții mai multor minorităţi naţionale spun că sunt discriminați din cauza etniei sau rasei, autorităţile de Chişinău susţin că astfel de situații se înregistrează foarte rar. Cazurile de acest fel aproape că nu ajung în instanțe, iar dacă şi sunt deschise dosare, de multe ori ele sunt clasate din lipsă de probe.

NATALIA GHILAȘCU

Acest interviu este realizat cu sprijinul Departamentului de Stat al SUA, iar opiniile exprimate aparţin autorului şi nu reflectă neapărat poziţia finanțatorului.

Lasă un comentariu

— required *

— required *