Banca discriminarii, Minorități etnice, Newsletter — February 16, 2016 23:50

Discriminarea rasială, încă neînțeleasă de unele instituții de stat si private

Aeroportul Internațional Chisinău

Aeroportul Internațional Chisinău

Departamentul Poliției de Frontieră din Moldova a discriminat doi tineri nigerieni acum un an când acestia se deplasau într-o călătorie ân UE. Curtea Supremă de Justiție a respins recursul autorităților pe 16 septembrie, care nu au fost de acord cu decizia Consiliului pentru Prevenirea si Combaterea Discriminării si Asigurarea Egalității.

Episoadele de discriminare pe criterii de rasă nu sunt o raritate în Moldova. Preşedintele Societăţii de Protecţie a Copiilor de Origine Africană din R.Moldova, Keitha Abdramane, spune că, deşi recunoaşte că populaţia este în general mai tolerantă faţă de persoanele de culoare, comparativ cu cea din alte state din regiunea Europei de Est. Unele persoane de culoare nu depun plângeri şi preferă să comunice verbal cu poliţiştii. Reprezentanții comunității africane din Moldova au înțeles că o astfel de abordare nu va putea aduce schimbări semnificative.

Anul trecut, doi studenți de origine nigeriană, care își fac studiile la Academia de Studii Economice din Moldova (ASEM), au fost intimidați de poliția de frontieră de la Aeroportul Internațional Chișinău. Cei doi studenți sunt persoane de culoare, cu permis de ședere legal pe teritoriul Republicii Moldova și conform pașapoartelor au călătorit anterior din/în republica Moldova către alte țări și nu au fost niciodată solicitanți de azil sau migranți ilegali. În ziua plecării spre Polonia, unde intenționau să participe la un program de instruire, tinerii au avut parte de ghinion.

Cu doar câteva ore înainte de zbor, au fost reținuți în aeroport pentru că erau bănuiți că ar deține viza poloneză falsă. Potrivit lor, documentele au fost verificate la ghișeu de către angajații “Austrian Airlines”, iar după ce au primit permisele de îmbarcare și bagajele au fost înregistrate, au trecut în secția pentru controlul de securitate, acolo unde au început și toate problemele.
”După verificare, totul era bine. Cu toate acestea, am fost duși de către ofițerii de imigrare într-o cameră pentru interogare, unde ne-au fost verificate vizele şi permisele de ședere. Ni s-a refuzat dreptul să zburăm doar pentru că suntem nigerieni și suntem de altă rasă”, a explicat Bamidele Olusegun Gbesu, unul dintre tineri.

După ce au obţinut viza necesară, cei doi nigerieni cumpăraseră biletele de la un agent al companiei Austrian Airlines. In ziua plecării, 17 martie 2014, au ajuns la aeroport, iar la ghişeu documentele acestora au fost verificate din nou şi din nou de către angajaţii “Austrian Airlines”. “După mult timp, ne-au eliberat permise de îmbarcare, bagajele noastre au fost înregistrate, iar noi am trecut la controlul de securitate”, afirmă Akeem Abiola Adio.

Ca să se asigure că tinerii nu sunt escroci, au fost interogați și verificați din nou. Ca să se asigure că într-adevăr tinerii sunt studenți, poliția de frontieră a telefonat și la ASEM. După trei ore de cercetare minuțioasă a bagajelor și documentelor, le-au reținut pașapoartele să verifice dacă vizele sunt într-adevăr adevărate. Deși aveau toate documentele în regulă, aceștia au fost nevoiți să facă cale întoarsă.

Tinerii intenționau să participe la o școală de vară în Polonia unde urmau să petreacă trei săptămâni la un program de studii a limbii engleze, achitat din propriul buzunar. Costul biletelor de călătorie de la Agenția “Austria Airlines” au fost rambursate mult mai târziu, după ce s-a constatat că documentele erau totuși în ordine.

Adebayo Johnson, pastorul nigerian de la o fundație creștină din Moldova, care îi cunoaște pe cei doi tineri din comunitate, a rămas profund îngrijorat de acțiunile poliției de frontieră, care i-au intimidat și le-au refuzat zborul doar pentru că băieții sunt de culoare.” Este o discriminare pentru că au în pașaportul african viză Schengen, au permis legal de ședere în Moldova. Este straniu că din toți cei care zburau în același avion prin Viena, ei au fost cei care au fost supuși unui interogatoriu minuțios. Acesta era doar un pretext, deoarece în cazul în care vizele lor într-adevăr ar fi fost false, ar fi fost arestați imediat, însă după ce au pierdut avionul, le-au permis să meargă acasă”, a explicat Adebayo Johnson.

captura video

captura video

Abia în următoarea zi, cei doi tineri au mers la Ambasada Poloniei să clarifice situația, însă responsabilii de la ghișeu le-au explicat că nu pot elibera un document confirmator, pentru că viza în sine este o dovadă a permisului de călătorie. Tot ei le-au mai explicat că era de datoria poliției de frontieră să apeleze oficialii consulatului polonez pentru a verifica dacă sunt sau nu înscriși în baza de date. Reprezentanții Ambasadei Poloniei au declarat că nu le poate elibera confirmări precum că vizele lor erau valabile, deoarece viza în sine este un document veridic.

După ce le-au fost întoarse pașapoartele de la Aeroportul Internațional Chișinău, au decis să meargă totuși în Polonia, de această dată cu autobuzul. La frontieră nimeni nu le-a reproșat că vizele ar fi fost false, astfel, au trecut fără incidente.
La întoarcere în Moldova, tinerii s-au adresat cu o plângere la Consiliul pentru Prevenirea si Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității (CPEDAE), care ulterior a idenficiat că reprezentanții Departamentului poliției de frontieră se fac vinovați de discriminare rasială pentru controlul abuziv efectuat la Aeroportul Internațional Chisinău.

Deși Constituția Republicii Moldova garantează dreptul la egalitate, indiferent de rasă, naționalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenență politică, avere sau origine socială, atît tinerii cît și CPEDAE consideră că tinerii nigerieni au fost discriminați la Aeroportul Internațional Chisinău.

Reprezentanții poliției de frontieră pledează în continuare nevinovați, invocând prevederile Legii 320 din 2012 cu privire la activitatea Poliției si statutul polițistului. Acestia au contestat decizia în instanța de judecată, care în prezent este examinată de Curtea Supremă de Justiție. De asemenea, autoritățile au invocate prevederile Legii 283 din 29.12.2011 cu privire la poliţia de frontieră, iar polițistii, prin acțiunile lor, consideră că au prevenit combaterea migraţiei ilegale şi a criminalităţii transfrontaliere, inclusiv traficul de ființe umane, organizarea migraţiei ilegale, trecerea ilegală a frontierei de stat, contrabanda, falsificarea şi folosirea frauduloasă a documentelor.

În cadrul ședinței de audieri a CPEDAE, reprezentantul poliției de frontieră a ținut să precizeze că controlul suplimentar al documentelor petiționarilor s-a datorat unor deteriorări vizuale identificate pe viza Shenghen din pașaportul unuia dintre studenți, iar controlul nu a durat mai mult de 20 de minute.

Autoritățile din cadrul Departamentului poliției de frontieră se justifică că petiționarii ar fi reușit la îmbarcare dacă nu erau stopați de compania aeronautică. Ei spun că nu au impus petiționarilor careva interdicții privind părăsirea teritoriului Republicii Moldova. De aceste motive poliția de frontieră nu se face responsabilă pentru refuzul companiei aeronautice de a-i admite în avion.

Atât Judecătoria Buiucani, cât si Curtea de Apel Chisinău, a constatat că incitarea la discriminare rasială există în ambele cazuri, iar CPEDAE a constatat corect circumstanțele de la Aeroportul Internațional Chisinău.

Suplimentar, cei doi studenți au solicitat clarificări si de la reprezentanţii companiei “Austrian Airlines”, care iniţial le-au eliberat permisele de îmbarcare, ca mai apoi să motiveze că li s-a interzis zborul din cauza vizelor false. “Ei ne-au explicat că vizele noastre au fost expediate la Viena şi cei de la Viena au spus ca ele sunt false. Ne-au dat un fel de document în acest sens, fără nici o ştampila/semnăturii aplicată”, se revoltă Akeem Abiola Adio.

Reprezentanții companiei “Austrian Airlines” îsi justifică alegerea în baza deciziei colaboratorilor poliţiei de frontieră a Republicii Moldova, care le-au comunicat că există bănuieli cu privire la corespunderea documentelor şi a vizelor cerinţelor legale şi normative. La răndul său, compania aeriană a discutat cu Zlatko Nikcevici de la serviciul de verificare a documentelor din Austria, care a confirmat că poliţia de frontieră vieneză nu ar fi acceptat acesti pasageri în ţară. Astfel, după părerea acestora, acesti pasageri nu trebuie sa fie admişi pentru zbor, pentru a evita aplicarea amenzii din partea Austriei pentru admiterea la bordul aeronavei a pasagerilor care nu deţin documente necesare pentru călătorie.

Și în acest caz, pentru membrii Consiliului a rămas neclar de ce poliția de frontieră nu a contactat autoritatea emitentă a vizelor suspicioase pentru clarificarea situației, ceea ce le-ar fi salvat din timp colaboratorilor de poliție și ar fi evitat evoluția nefericită a situației pentru petiționari.

Austrian Airlines

Austrian Airlines

Totodată, Consiliul a constatat că și reprezentanții companiei “Austrian Airlines” i-au discriminat pe cei doi tineri, cărăra le-a refuzat transportarea în Polonia, invocând o serie de motive. Și în cazul companiei aeriene, CPEDAE consideră că faptele expuse în plângerea celor doi tineri nigerieni reprezintă discriminare, invocând Legea 121 din 2012 cu privire la Asigurarea Egalității, art. 8, care interzice orice formă de discriminare privind accesul persoanelor la alte servicii şi bunuri disponibile publicului. Expertiza, efectuată post factum, a demonstrat că vizele Schengen a petiționarilor erau veridice. Această din urmă probă îi susține pe petiționari în plîngerea la Consiliu demonstrînd atitudinea apriori negativă a reclamaților față de ei pentru că sînt persoane de culoare, de origine africană.

Decizia CPEDAE se întemeiază și pe prevederile Convenţiei internaţionale privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială din 21.12.1965, ratificată de Republica Moldova în 1991 si a intrat in vigoare cu doi ani mai târziu. Articolul 1 ale acestei Convenţii defineşte “discriminare rasială” ca “orice deosebire, excludere, restricţie sau preferinţă întemeiată pe ură, culoare sau origine naţională sau etnică, care are drept scop sau efect de a distruge sau compromite recunoaşterea, folosinţa sau exercitarea, în condiţii de egalitate, a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale în domeniile: politic, economic, social şi cultural sau în oricare alt domeniu al vieţii publice”.

Consiliul înțelege că reprezentanții atrași la examinarea acestei plîngeri sînt angajați a companiei aeriene ”Austrian Airlines” a cărei sediu este pe teritoriul Austriei, iar aceștia la rîndul său au fost instructați de poliția de frontieră austriacă. Acest fapt impune Consiliul să se declare necompetent teritorial să atragă la răspundere pe teritoriul Republicii Moldova o companie înregistrată în Austria care a acționat în cumul cu autoritățile austriece.

“Imposibilitatea atragerii la răspundere nu previne însă Consiliul să constate discriminarea rasială față de petiționari comisă de compania aeriană ”Austrian Airlines” în jurisdicția teritorială a Republicii Moldova la instigarea Poliției de Frontieră a Republicii Moldova”, declară avocata celor doi nigerieni, Carolina Bagrin.

Acesta nu este un caz unitar. Raportul Asociației Promo-LEX, “Rele tratamente pe motiv de discriminare în Moldova” din 2012 arată că imigranţii neeuropeni sunt supuşi abuzurilor verbale şi fizice, violenţei, reţinerilor şi percheziţiilor în stradă, precum şi altor forme de intimidare şi opresiune de către poliţie. Cazurile de abuzuri pe motiv de animozitate rasială au fost frecvente.

În plus, un sondaj realizat de Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiați (UNHCHR) în 2010 arată că mai mulţi beneficiari din Africa au simţit un grad de discriminare rasială. O persoană povestea că, în fiecare seară cînd se întorcea acasă, un grup de tineri îl numea “maimuţă” sau “negru” si chiar arunca în el cu pietre. Astfel, persoanele de culoare din Moldova asteaptă ca autoritatile moldoveneşti să intervină rapid în cazuri individuale de xenofobie şi/sau discriminare faţă de refugiaţi, prin a identifica remedii legale de combatere a acestui fenomen.

În rapoartele sale din 2012, CEDR îsi exprimă îngrijorarea în legătură cu numărul mic de plângeri în ceea ce priveşte actele de discriminare rasială aduse în faţa instanţelor judecătoreşti, în ciuda rapoartelor persistente de discriminare împotriva membrilor anumitor grupuri minoritare şi non-cetăţenilor, inclusiv migranţilor şi refugiaţilor.

În anul 2011, Comitetul ONU pentru Eliminarea Discriminării Rasiale (CEDR) a recomandat țării noastre să combată discriminarea rasială împotriva persoanelor de origine africană. Astfel, persoanele de origine africană ar trebui să se bucure de toate drepturile omului şi libertăţile fundamentale, în conformitate cu standardele internaţionale, în condiţii de egalitate şi fără nici o discriminare. Astfel, atît studenții de origine nigeriană care au fost discriminaţi la Aeroportul Internaţional Chisinău, cît şi alte persoane de origine africană, sunt în asteptarea schimbărilor în atitudinea şi comportamentul autorităţilor Republicii Moldova pentru a se bucura de toate aceste drepturi şi libertăţi fundamentale conform Constituţiei Republicii Moldova.

NATALIA GHILASCU

image001 logo EU Acest reportaj este realizat în cadrul proiectului ”Susținerea societății civile în combaterea discriminării”, implementat de Oficiul Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului (OHCHR) și susținut financiar de Delegația Uniunii Europene înRM . Opiniile exprimate în reportaj nu reflectă neapărat poziția finanțatorului sau a OHCHR.

Lasă un comentariu

— required *

— required *