Fiecare a treia companie ar trebui să achite amenzi pentru neangajarea persoanelor cu dizabilități

imagine simbol

imagine simbol

Măsuri aspre pentru angajatorii care vor refuza să creeze locuri de muncă pentru persoanele cu dizabilități. Deputații au votat în primă lectură un proiect de lege care prevede amenzi de șapte mii lei pentru companii, în condițiile în care aceștia vor demonstra competențele necesare pentru locul de muncă.

Angajatorii sunt obligați să informeze oficiile pentru ocuparea forței de muncă privind crearea locurilor de muncă pentru persoanele cu dizabilități. Pe de altă parte, Ludmila Iachim, coordonatoare Programe la Asociația ”Motivație”, conideră că în societate se trezește o indignare din partea companiilor, care vor fi nevoite să achite unele amenzi, însă nu sunt susținute de către autorități ca să stimuleze crearea locurilor de muncă, în schimb.

Propunerea de a avea o lege mai aspre vine din partea Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, iar autorii proiectului consideră că astfel vor facilita integrarea mai grabnică a persoanelor cu dizabilități pe piața muncii.

Din șase mii de locuri de muncă disponibile pe piața muncii din Chișinău din acest an, doar 27 se refereau la oportunitățile de angajare a persoanelor cu dizabilități, dintre care 15 persoane au fost repartizate pentru aceste oferte, sunt datele oferite de către Agenția pentru Ocuparea Forței de Muncă.

Refuzul companiilor de a lucra cu persoanele cu dizabilități se explică prin numărul de ore de lucru mai mic care sunt solicitate de la acești muncitori, durata concediului mai mare, fapt ce i-ar descuraja să-și asume această povară, consideră Ludmila Iachim de la Asociația ”Motivație”. ”Pe lângă aceasta, pregătirea profesională a celor cu dizabilități este destul de șubredă. Vom trezi mai multă indignare față de angajatori, trebuie să îmbunătățim și capacitățile pentru a putea face față cerințelor de muncă”, a declarat Iachim.

Amintim că din 2014, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă a organizat două întruniri în fiecare raion unde reprezentanții companiilor sunt sesizați despre necesitatea de a crea locuri de muncă pentru această categorie de persoane. Actuala Lege cu privire la inclusiunea socială a persoanelor cu dizabilități prevede că la un număr de 20 de angajați să fie creat cel puțin un loc de muncă, însă nu prevede ce măsuri pot fi luate în cazurile în care firmele nu respectă aceste prevederi.

Studioul Drepturilor Omului

Studioul Drepturilor Omului

Potrivit Inspecției Muncii, din 5200 de unități economice, 2046 locuri cu mai mulți de 20 de angajați, acolo unde există potențial pentru a fi create locuri de muncă pentru persoanele cu dizabilități, așa cum prevede legislația. Potrivit legii, aceste firme ar trebui să anunțe Oficiile teritoriale pentru Ocuparea Forței de Muncă privind ofertele de muncă. Totodată, statisticile arată că din acestea, doar 350 de firme au creat locuri de muncă, iar pe piața muncii, lucrează sub 1 mie de persoane cu dizabilități.

Potrivit Alei Cuiuc, şefa Centrului de Informare „Piaţa muncii”, Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă, în rândul persoanelor cu dizabilități lucrează mai des cei care au o specialitate necalificată, cum ar fi operatori la calculatori, bucătari, bibliotecari, cusători, contabili, secretariat, etc.

Specialiștii în domeniul drepturilor omului mai afirmă că aceste persoane ar trebui să fie mai proactive, însă această susținere se lasă așteptată din partea membrilor familiei. Spre exemplu, unui tânăr cu dizabilități fizice i s-a refuzat invitația anul trecut la un interviu de angajare după ce reprezentantul firmei ”Acord Travel” a aflat că persoana se află la cărucior. Dumitru Focșa nu a lăsat mâinile în jos și a reușit să se angajeze operator la un call center din Chișinău.

Managerul companiei ”Magenda”, Dumitru Slonovschi, consideră că unele companii lezează unele drepturile de angajare a persoanelor cu dizabilități din cauza indiferenței, iar amenzile care vor fi achitate de către angajatori ar putea fi acumulate într-un fond din care să se investească în construcția rampelor și adaptarea locurilor de muncă. Totodată, amenzile nu i-ar încuraja pe manageri să sporească crearea locurilor de muncă, în schimb, investițiile acumulate în baza acestor plăți ar facilita integrarea acestor persoane pe piața muncii. Îngrijorarea experților, însă, este că plățile vor merge într-un buget comun, care ar putea fi folosite pentru alte cheltuieli.

Reprezentanții ministerului Muncii, Protecției Sociale și Familiei afirmă că inițiativa creării unui fond special a fost neglijată de către Ministerul Finanțelor, care nu a susținut proiectul de lege, chiar dacă această practică deja funcționaează de mult timp peste hotarele țării.

NATALIA GHILAȘCU

Lasă un comentariu

— required *

— required *