Actualitate, Minorități religioase, Newsletter — November 30, 2016 21:57

“Islamul, o sperietoare”, un film de scurt metraj, proiectat la Festivalul de Filme pentru Drepturile Omului

islamul-sperietoare Provocările cu care se confruntă comunitatea islamică din Moldova sunt redate într-un scurt documentar “Islamul, o sperietoare”, regizat de Sergiu Ene, iar proiecția va putea fi vizionată la Cinematograful ODEON pe 4 decembrie, în cadrul Festivalului de Filme pentru Drepturile Omului.

Scenariul scurt metrajului vorbește despre comunitatea islamică din Moldova, care este în creștere, iar femeile sunt luate peste picior de către majoritatea ortodocșilor care îi acuză că s-au convertit la o altă religie. Bătălia dintre religii se resimte pe măsură ce fiecare cetățean devine tot mai liber să-și aleagă confesiunea. Dilema rămâne aceeași, frica de a pierde puterea se echivalează cu salvarea sufletelor în cer.

Viața femeilor musulmane este una dintre cele mai controversate povesti. Daca ar fi sa credem în ceea ce se vorbește la televizor, traiul acestora ar fi doar un șir nesfârșitt de pedepse și interdictii. Atât în țările musulmane, cât și în Moldova vălul a devenit un simbol al identității culturale a femeilor care împărtășesc religia islamică.

Femeile musulmane din țara noastră consideră că moldovenii s-au deprins cu hidjabul, spre deosebire de anii precedenți când erau oprite în stradă și primeau critici din partea societății.

Conform datelor ligii islamice din Republica Moldova, pe teritoriul țării noastre locuiesc aproximativ 15 mii de musulmani. Majoritatea sunt migranți: arabi, turci, tatari, africani, fiind în căutarea unui loc de trai și de asemenea un loc de muncă, dar sunt și moldoveni care au acceptat islamul. Printre aceștia se numără și președintele ligii islamice din Republica Moldova, Sergiu Sochircă, care vorbește în film despre stereotipurile față de musulmani.

“În țara noastră, stereotipurile, de regulă, sunt negative: teroriști, extremiști, periculoși, lipsiți de studii, străini. Călătorind în alte țări nu întîlnești așa ceva. Aici, oamenii sunt sub capacul propagandist al Bisericii Ortodoxe pe de o parte și mass-media pe de altă parte. Avem un nivel foarte scăzut al toleranței, dorinței de a se dezvolta spiritual, și un nivel ridicat de teama de schimbare,” afirmă Sochircă.

“Atunci cînd am acceptat islamul, mama mea încă nu știa și eu încercam să țin religia mea în taină. Dar mama mea știa unde mă duc. Inițial ea a primit invitația mea la moschee ca un hobby, dar atunci cînd a înțeles că acest lucru devine important pentru mine și că mă schimb în această direcție, m-a perceput ca un trădător”, afirmă una dintre protagonistele filmului.

Natalia, o altă membră a Ligii Islamice, însă, s-a confruntat cu situații neplăcute chiar în timpul unui interviu de angajare. Ea consideră că nu toți angajatorii din Moldova sunt pregătiți să accepte acest stil de viață. ”Pentru unii este o dificultate, îndeosebi pentru funcția de secretară. Ei nu vor să se complice cu noi, este mai complicat, pentru că trebuie să ai o imagine mult mai sexy,”, consideră Natalia.

Exercitarea liberă a libertății de gîndire, conștiință și religie nu este, însă, doar o problemă personală și nici una locală (a unor grupuri religioase separate) ci reprezintă o problemă ”comunitară”, adică o problemă generală a societății moldovenești, explică experții în diversitatea religiei.

Pe 4 decembrie, la Festivalul de Filme pentru Drepturile Omului, vor fi prpiectate peste 20 de filme locale și internaționale despre diversitate. Filmele promovează buna înțelegere între etnii, minoritățile religioase, persoanele excluse din societate, LGBT, persoanele care trăiesc cu HIV. Inițiativa aparție absolventei Natalia Ghilașcu, susținută de Departamentul de Stat al SUA.

Lasă un comentariu

— required *

— required *