Istoria mea, Minorități etnice, Newsletter — April 25, 2013 10:41

Minoritățile etnice cer predarea calitativă a limbii române în școlile alolingve

oxana Oxana Gumennaia este vorbitoare de limba rusă dar a ales să învețe la colegiu în limba română pentru a putea mai ușor învăța limba de stat. La absolvirea liceului știa doar câteva noțiuni de bază, dar a trecut cu brio examenul pentru că știa un cântec în română. Oxana activează ca psiholog la liceul ”Petru Motvilă” și consideră că nici acum metodele de predare nu sunt eficiente.

Oxana, cum reușesc moldovenii vorbitori de rusă să învețe și să vorbească limba română?
Oxana Gumennaia: Vorbitorii de rusă vorbesc româna rău. Aceștia încep să o posede bine când pleacă să-și facă studiile în România. Din experiența mea, cei care studiază în româna în Republica Moldova o vorbesc mai puțin corect, inclusiv și eu. Am absolvit colegiul în limba română, dar vezi și tu că nu o vorbesc foarte bine.

Natalia Ghilașcu: De ce ai ales să înveți la colegiu în română? Nu erau locuri în grupuri cu predare în rusă?
Oxana Gumennaia: Am ales intenționat această opțiune ca să învăț mai ușor limba română, deoarece după absolvirea școlii n-am avut cunoștințe suficiente, cuvinte de bază: ”pâine”, ”lapte„, ”la revedere”, „bună ziua”. Am susținut examenul la limba româna pentru că știam să cânt ”De ce nu-mi vii” și profesoara a fost mulumită. N-am avut atunci cunoștințe despre teorie, ortografie, gramatică.

Natalia Ghilașcu: La colegiul de medicină ai avut posibilitatea să studiezi în clasele ruse?
Oxana Gumennaia: Da, dar am indicat în cererea de admisie că vreau să studiez în grupa cu predare în română.

Natalia Ghilașcu: Cum crezi, de ce cursurile de limba română nu sunt eficiente?
Oxana Gumennaia: Am impresia că, deși trăim într-o societate vorbitoare de română, metodele de predare nu sunt complete. Curricula este una foarte complexă, elevii încep să învețe limba româna din clasa a II-a, însă lecțiile nu sunt ajustate la psihologia copilului.

În ceea ce privește cursurile predate pentru adulți, am o cunoscută venită din Rusia, dânsa a frecventat cursurile de română, dar nu i-au fost de folos. Engleza a învățat-o, româna – nu. Nu cred că studierea limbii engleze este mai ușor de învățat. Ea nu a avut prejudecăți ca vorbitorii de rusă care trăiesc pe teritoriul Republicii Moldova, de gen am trăit în Uniunea Sovietică, de ce ar trebui s-o învățăm? Soțul ei este vorbitor de română și a încercat să studieze limba, dar nu i-a reușit aici. Metodele de predare nu sunt corecte.

Natalia Ghilașcu: Cum ai reușit să înveți în cele din urmă limba română?
Oxana Gumennaia: Am avut o conversație cu o prietenă care plecase în Canada. I-am povestit cât de nemulțumită eram de faptul că trebuie să învăț româna, și dânsa mi-a răspuns că ar fi de mirare dacă ar fi încercat să se plângă acolo că trebuie să învețe engleză sau franceză. M-a întrebat ”unde trăiești?” Și asta m-a ajutat.

La început mi-a fost greu. Am învățat la colegiu trei ani, primele trei luni erau de coșamar. Am avut noroc că erau disponibile cărți identice în româna (chiar și în grafia chirilică) și rusă. Învățam pe de rost, uneori neînțelegând sensul. Iar peste trei luni am început să înțeleg această limbă, să fac conexiuni între fraze. N-am învățat niciodată gramatica, de aceea comit erori. Cel puțin nu am probleme să o înțeleg, chiar dacă nu construiesc fraze corecte, pot să mă înțeleg cu oamenii care deloc nu vorbesc rusă.

foto: evz.ro

foto: evz.ro

Natalia Ghilașcu: Ai avut vreodată dificultăți să-ți căuți un loc de muncă din motiv că nu știi limba română?
Oxana Gumennaia: Nu, am absolvit colegiul în româna și m-am angajat în calitate de medic la un izolator de detenție. Am avut probleme când trebuia să fiu promovată în poziția de șef al serviciului de psihologie. În același timp, am avut probleme și din cauza persoanei responsabile pentru cadre căreia nu-i plăcea să fie promovate femei, aceasta a insinuat că nu cunsc româna. I-am spus șefului că am absolvit colegiul în româna, că știu limba, știu scriu acte în româna. Ca rezultat, problema a fost rezolvată.

Natalia Ghilașcu: Prietenii tăi se confruntă cu problema de angajare pentru că nu cunosc limba română?
Oxana Gumennaia: Cei care lucrează individual sau sunt freelanceri, nu s-au ciocnit cu astfel de probleme, dar cel mai des se angajează prin intermediul cunoștințelor, daca activitatea nu presupune interacțiunea cu publicul. Cei care lucrează la Serviciul de Urgență și nu cunosc limba română, se înțeleg prin semne.

Cei mai învârstă de 40 de ani au o mare dificultate de integrare. Acum, dacă se dorește obținerea unui loc de muncă serios, necunoașterea limbii de stat nici nu este pusă în dicuție, pentru că trebuie să știi și româna, și rusa, și engleza.

Natalia Ghilașcu: Ai avut careva incidente neplăcute cu majoritatea moldovenilor care vorbesc limba româna?
Oxana Gumennaia: Tatăl meu este ucrainean, mama este moldoveancă. De obicei, nu provoc discuții despre politică, mai ales cu cei care optează pentru unirea Moldovei cu România, pentru că de obicei, aceste conversații nu duc niciodată la bine. Copilul meu învață limba română mai ușor decât mine, cred că cu timpul, vorbitorii de limba rusă se vor integra mai bine dacă se dorește acest lucru.

Natalia Ghilașcu: Ce recomandări ai avea pentru promovarea politicilor lingvistice în Moldova?
Oxana Gumennaia: O cunoștință din Taraclia nu cunoaște deloc limba română. Nu-mi imaginez că peste 5 ani o vor cunoaște, pentru că nu sunt disponibile cursuri de limbă româna, dar și metodele de predare sunt ineficiente. Actuala Lege cu privire la funcționarea limbilor este destul de bună, nu trebuie să fie inventate ale legi, doar că trebuie să se încurajeze predarea limbii de stat și îmunătățierea metodelor de predare.

Acest interviu este realizat cu sprijinul Departamentului de Stat al SUA, iar opiniile exprimate aparţin autorului şi nu reflectă neapărat poziţia finanțatorului.

Natalia Ghilașcu

Lasă un comentariu

— required *

— required *