Procurorii au nevoie de mult curaj ca să investigheze crimele bazate pe ură

primul marș LGBT în Moldova, 2013

primul marș LGBT în Moldova, 2013

În țara noastră nu există niciun dosar penal examinat în instanțele de judecată care să constate crima de ură, dar nu înseamnă că aceste situații nu există, sunt de părere specialiști din domeniul drepturilor omului.

Cei mai vizați de aceste probleme sunt homosexualii, persoanele de culoare, minoritățile etnice și religioase din Moldova. Legislația națională prevede că cei care sunt găsiți vinovați de crime de ură riscă o pedeapsă de 15 sau 20 ani de închisoare, însă nimeni dintre organele de drept nu se silesc să-și asume un asemenea risc.

Silvia Căldăraru din satul Minjir a fost insultată de către un șofer din primărie pentru că este de etnie romă. Aceasta a fost amenințată de fața minorilor, iar cearta s-a iscat într-o rutieră. Copiii intenționau să meargă la o tabără de odihnă, unde erau planificate activități de sensibilizare față de discriminarea romilor.

Femeia se plânge că funcționari din primărie au un comportament jignitor față de comunitatea romă, mai ales când sunt amenințați cu moartea. Ura față de această comunitate este resimțită în Minjir, spune Silvia, însă autoritățile și poliția nu se implică în soluționarea acestor certuri.

Acesta nu este unicul caz, unde romii devin tinta insultelor din partea cetatenilor intoleranti, iar pentru ca politia nu le vine in ajutor si deseori este partinitoare, acestia sunt descurajati sa mai apeleze la organele de drept.

In ultimul an, în Republica Moldova au sosit 2700 imigranţi. Peste 30% din străini vin la muncă, iar o altă treime – pentru reîntregirea familiei. Ajunși în Moldova, mulți se confruntă cu un șir de bariere birocratice, dar și atitudini xenofobe. Ne amintim ca cei doi cetateni de origine siriană, refugiați în Moldova de mai bine de zece ani, s-au plans politiei ca au fost insultați de paznicul unei clădiri din capital.

“M-a insultat cu cuvinte urâte și, mai ales, s-a exprimat necuviincios despre religia islamică. L-am întrebat de ce vorbește atât de urât cu noi, în timp ce noi nu ne-am permis să-i spunem nimic de rău. El a făcut doi pași înapoi, a scos arma și a tras două focuri în aer. Prietenul meu se afla alături”, a afirmat

Husan Hasan, Chișinău

Husan Hasan, Chișinău

.

Cel de-al doilea sirian, la fel, este indignat că paznicul şi-ar fi permis agresiuni verbale nu doar împotriva lor, dar și împotriva religiei lor.

“Dacă ne-a avertizat, cum că ne vă arăta ce înseamnă ”Allah- Acbar„ trăgând în aer un foc, înseamnă că are o fobie. Vrem să știm care vor fi rezultatele anchetei, pentru că ne simțim în pericol. Nu ne dorim să jignim pe cineva. Merita să tragă în noi, doar pentru faptul că au rupt copiii câteva flori?”, a menționat Fouad Ahmad.

S-au scurs mai bine de doi ani de la incident, iar Sergiu Sochircă, președnitele Ligii Islamice, s-a arătat îngrijorat că în pofida existenței crimei de ură împotriva acestor cetateni, organele de drept nu-și duc până la capăt datoria. Poliția a constatat doar o contravenție, fapt pentru care reprezentanții acestei comunități au puțină încredere în poiție.

Cu un pas deja în Europa, ne străduim să ajustăm legislația la prevederile europene. Cadrul legal trebuie să fie efectiv și clar, care să poată fi aplicat, consideră reprezentanții organelor de drept. Potrivit procurorilor, crimele de ură împotriva minorităților există, însă este necesară mai multă claritate in legislatia nationala.

Desi in adresa Procuraturii Generale sunt depuse zeci de plangerei privind incidente bazate pe crime sau incitare la ura, niciunul nu a fost anchetat din prisma crimelor bazate pe ura, iar reprezentantii organelor de drept au o explicatie.

”Cioară neagră”, ”maimuță” sau ”negritean”, sunt cel mai des întâlnite insulte în adresa moldoveanului de culoare, John Onoje, care vinde ceai și cafea în Piața Centrală din Chișinău, pentru a-și menține existența. Nu mai este o noutate când, la finele zilei, marfa lui este aruncată de unii cumpărători sau trecători care nu au chef să-l întâlnească. De curând, Onoje a fost lovit în față, iar ceilalți urmăreau bătaia fără a interveni. La sectorul de Poliție nu a fost înregistrată nicio plângere, deși Onoje afirmă că a telefonat la 909 pentru a apela poliție.

cel de-al doilea marș LGBT în Chișinău, 2014

cel de-al doilea marș LGBT în Chișinău, 2014

Oficiul Centrului de Informații GENDERDOC-M a fost atact în de un grup extremist ”Occupy Pedofiliai”. Cu măști medicale pe față, au strigat „Nu poponarilor” si au aruncat cu ouă în oameni și în clădirea oficiului. La locul incidentului se aflaseră circa 40 de persoane gay și lesbiene.

Potrivit Centrului, printre atacatori a fost observat și liderul acestei grupări, împotriva căruia sunt deja intentate dosare administrative și penale pentru activitate extremistă homofobă. Angela Frolov, coordonatoare de programe la Centrul GENDERDOC-M, afirma ca incidentul este o consecință a inacțiunii procuraturii și organelor de securitate care nu au intreprins nimic pentru a preveni activitatea acestei grupări împotriva comunitatii LGBT.

In ultimii doi ani, mai multe organizații și victime au depus plângeri și denunțuri împotriva acestei grupări extremiste, dar pina in prezent, nu este nici o decizie judecătorească sau pedeapsă penală. Unui atac fizic si amenintatilor, a fost supus si Nicolae, un tânăr gay din Chișinău, care a fost bătut în plină stradă din cauza orientării sale sexuale. După ce a făcut cunoștință cu un tânăr de 18 ani pe rețelele de socializare, au stabilit o întâlnire. Ajuns la fața locului, și-a dat seama că este o farsă și că a fost urmărit, ca mai poi să fie bătut și intimidat.

Grupul ”Occupy Pedofiliai”, sau ”Scutul Social” a fost infiinţat ca o aripă a unei grupări similare din Federația Rusă si militeaza pentru lupta cu pedofilia, în realitate, având un caracter pronunțat homofob, antisemit și rasist. Victimele lor sunt homosexuali și activiști pentru drepturile persoanelor LGBT. Experții din domeniul drepturilor omului au cerut mai multe explicații de la Procuratura Generală de ce nu întreprind măsuri pentru a preveni crimele de ură în adresa comunității de gay și lesbiene din Moldova.

Organele de drept nu au putut găsi nici un reprezentant al acestei mișcări, chiar dacă pe mâinile lor au ajuns zeci de tineri gay presupuși de aceștia a fi pedofili, care întrețin relații sexuale cu minori. Scenele de agresiune și intimidare sunt mai apoi publicate pe rețelele de socializare care să provoace frică și răzbunare.

Comitetul ONU pentru Eliminarea Discriminării Rasiale a recomandat, în nenumărate rânduri, Republicii Moldova să combată discriminarea și să asigure sancțiuni adecvate pentru atitudinile rasiste, xenofobe, anti-semite sau homofobe. Un studiu realizat de Organizația Internațională pentru Migrație arată că șase din o sută de străini aflați pe teritoriul Republicii Moldova au fost agresați pe motive etnice sau religioase, iar majoritatea acestora nu au încredere în organele de drept.

NATALIA GHILAȘCU

Lasă un comentariu

— required *

— required *