Minorități etnice, Reportaje — February 12, 2016 00:00

Romii beneficiază de puțin sprijin din partea autorităților în privința documentării

Casandra, 13 ani din Otaci

Casandra, 13 ani din Otaci

Doi copii din orașul Otaci nu pot merge la școală din cauza lipsei documentelor de identitate. Este vorba despre Alexandru și Casandra, care ar fi trebuit să meargă în clasa a V-ea. Natalia Codrean, mama copiilor, spune că întreaga familie nu deține documentele necesare, motiv din care nu poate beneficia nici de serviciile de asistență socială.

Casandra are 13 ani, dar nu știe nici a scrie, nici a citi, pentru că nu a fost niciodată la o școală. Ea regretă că ceilalți prieteni pot să frecventeze studiile, iar ea este nevoită să o ajute pe mama acasă, ca să îngrijească de frații și surorile mai mici. Casandra promite să învețe, dacă va reuși să obțină actele necesare de identitate, dar cel mai probabil, va trebui să meargă în clasa întâi abia la anul viitor, când va împlini 14 ani.
Direcția instituției de învățământ din localitate a refuzat să înregistreze copiii la studii, neavând documentele necesare. În rezultatul reformei de învățământ, prin care studiile fiecărui copil trebuie să fie finanțate per elev de circa 6.500 lei anual, în școlile unde preponderează comunitatea de romi, ca cea din Otaci, vin tot mai puțini copii la școală.

Natalia Codrean, la cei 33 de ani, nu are nici certificat de naștere, nici buletin. A ajuns în Moldova împreună cu mama sa vitregă, fără acte de identitate. Autoritățile orașului Crasnoiarsk din Federația Rusă au reușit să identifice și să constate nașterea celor doi copii la maternitate, nu și nașterea mamei lor, care a fost de mică abandonată de părinți.

De zece ani, timp în care se află pe teritoriul Republicii Moldova, așa și a rămas fără acte de identitate. Mai mult, aici s-au mai născut alți trei copii care ar fi trebuit să frecventeze grădinița, tot din același motiv. Unica soluție pentru femeie este de a merge în instanța de judecată ca să demonstreze că a fost născută și are cinci copii care mai urmează a fi documentați. Părinții adoptivi ai Nataliei sunt plecați de ani buni în Kazahstan și nu s-au mai răspuns cu ea.

Sute de copii romi rămân nedocumentați, majoritatea provin din familii nevoiașe, arată unele rapoarte ale organizațiilor internaționale în Moldova. Perfectarea actelor de identitate este o adevărată provocare pentru minoritățile etnice. Acesta este și unul din motivele pentru care romii sunt excluși de la susținerea socială din partea statului. Lipsiți de identitate, se află la o margine a societății.

certificat

certificat

Avocatul parlamentar al copilului, Tamara Plămădeală propune într-o emisiune simplificarea procedurilor de documentare a copiilor la naştere, ceea ce ar contribui la îmbunătăţirea situaţiei la acest capitol. Specialiștii din cadrul direcțiilor de asistență socială și protecția familiei susţin că destul de problematică este documentarea copiilor din familiile de romi, deoarece majoritatea sunt născuți în Ucraina sau Federația Rusă, iar în instanțele de judecată nu are cine să-i reprezinte.

Bunăoară, autoritățile din orașul Otaci nu știau despre existența serviciilor de asistență juridică garantată de stat, care ar putea să le ofere sprijinul necesar. Reprezentanții Oficiului Înaltului Comisar pentru Drepturile Omului al ONU, într-o vizită în localitate, au inițiat comunicarea dintre cele două instituții, în speranța de a face primii pași spre a documenta circa cinci familii de romi, care s-au adresat la primărie pentru sprijin.

De obicei copiii romi rămân fără acte de identitate din cauza schimbării frecvente a locului de trai al părinţilor. De obicei, procedura de documentare a copiilor poate dura circa 3 ani, afirmă primarul orașului Otaci, Vasile Traghira.

Numărul real al copiilor neducementați nu se cunoaște, cum nu se ştie nici numărul adulţilor care nu au putut beneficia de dreptul de a avea o identitate. Majoritatea acestora sunt supuşi unor diverse riscuri şi, frecvent, trec în categoria maturilor fără de identitate.

acte O mamă de origine romă din raionul Râșcani, satul Mihăileni cu greu își documentează cei trei copii, pentru că nici ea nu a reușit să0și perfecteze actele de indetitate. Motivul este actele de stare civilă care sunt, în mare parte, pierdute. Unul dintre copii este născut în Cernăuți, iar alții în localitatea Strășeni. Copii Elenei Cebotari stau în aer, pentru că niciunul nu are adeverință de naștere sau alte documente care stabilesc nașterea sau identitatea.

Femeia spune că autoritățile de la maternitatea de la Cernăuți i-au oferit un certificat de constatare a nașterii fetiței, însă l-a pierdut, iar de la maternitatea din orașul Strășeni nu i-au eliberat niciun document de constatare a nașterii celorlalți doi feciori în lipsa actului mamei de identitate.

Femeia mai spune că nici bani nu are pentru a merge să bată la diverse instanțe, loc de muncă, la fel. În susținerea ei a venit mediatorul comunitar, Elena Rădiță, însă cererea depusă de aceasta la Procuratura raionului Râșcani nici nu a fost admisă. Acesteia i s-a explicat ca să încerce să documenteze copiii prin căile de cunoștință ai romilor, așa cum această problemă nu este de competența Procuraturii.

”De doi ani tot încerc să documentez copiii, însă nu ne reușește. Peste tot trebuie să ceri mila cuiva. Procurorul nu ne-a ajutat cu nimic pentru a face interpelările necesare. Unica soluție ne rămâne Asistența Socială din raionul Râșcani, care a cerut să i se completeze o anchetă socială”, a afirmat Elena Rădiță. Însă responsabilii de la Secția Asistență Socială ne pot ajuta doar cu un ajutor financiar pentru a merge personal la maternitate ca să i se elibereze acest document.

Din cauza lipsei documentelor, copiii nu reușesc să meargă la școală, pentru că nu au documentele necesare, totodată, abandonul copiilor romi pune în risc și finanțarea școlilor, care primesc 6.500 lei pentru educarea fiecărui elev.

În Republica Moldova sînt în acest moment cel puţin 340 de cazuri de copii fără documente. Copii care au fost înregistraţi la naştere, dar care nu au documente de identitate.

Olga Cebotari, s. Drochia

Olga Cebotari, s. Drochia

Olga Cebotari din orașul Drochia, împreună cu întreaga familie de etnie romă, a ratat oportunitatea de a beneficia de ajutor social pentru perioada de iarnă din cauză că nu avea perfectat un document de identitate. Împreună cu ceilalți frați și surori, care au o dizabilitate fizică, au fost nevoiți să se împrumute ca să supraviețuiască.

Vera Stati, asistentul social din comunitatea Drochia, a afirmat că abia în luna martie a fost posibil să obțină documentele necesare, însă era prea târziu să beneficieze și de compensațiile sezoniere. ”Eu le-am spus din luna iuli a anului trecut să pregătească documentele, însă au întârziat, nu aveau transport ca să se deplaseze la oficiile teritoriale pentru documentarea populației”.

Romii şi persoanele cu dizabilităţi sunt printre cele mai discriminate grupuri din Republica Moldova. Romii cu dizabilităţi, probabil, se confruntă însă cu o discriminare dublă, fiind de etnie romă, şi având o dizabilitate. Refuzul de a acorda indemnizaţii de iarnă romilor cu dizabilităţi poate fi considerată o formă de discriminare, deoarece criteriile de eligibilitate pentru aceste persoane (cerinţele documentare) sunt prea excesive, ceea ce este o încălcare cel puțin a Pactului internaţional privind drepturile economice, sociale şi culturale, consideră Veaceslav Balan, expert de la Centrul de Informare în domeniul Drepturilor Omului.

”Lipsa condiţiilor facile pentru documentarea romilor cu dizabilităţi, dar şi pasivitatea asistentului social în acest caz, încalcă şi art. 23 din Constituţia Republicii Moldova (Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle), care prevede că “Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică”, fapt ce implică şi dreptul de a fi documentat”, a afirmat expertul.

În Republica Moldova există mii de persoane de etnie romă care așteaptă să fie documentați, perioadă în care nu pot să se bucure de drepturile sociale garantate de stat, precum ar fi obținerea unei indemnizații sau acces la alte servicii sociale.

Lasă un comentariu

— required *

— required *