Un tânăr rom își caută dreptatea la fundul mării

anunt-ziar Un tânăr de etnie romă din Chișinău își caută dreptatea de câțiva ani în instanțele de judecată, după ce i-a fost refuzată angajarea în calitate de chelner la o filială Andys Pizza din capitală. El consideră că nu profesionalismul a stat la baza deciziei patronului, dar înfățișarea acestuia.

Așa cum în anunțul de angajare nu era solicitată experiență de muncă în domeniu și era asigurată posibilitatea de a beneficia de o perioadă de instruire, Grigore, fiind pe atunci student, a reușit să meargă la proba de interviu. În cele din urmă, i s-a refuzat jobul și are motive să creadă că a fost din cauza neîncrederii față de această etnie.

Studiile vorbesc de la sine despre posibilitățile de angajare a etnicilor romi. Un raport ONU face referire la situația socio-economică a acestei categorii de populații și arată că discrepanța dintre rata de ocupare a forței de muncă a populației aptă de muncă în rîndul romilor este de 21 %, în comparație cu 46 % în rândul poluației ne-rome. Aceasta se datorează și nivelului slab de educație și a discriminării din partea angajatorilor, consideră Natalia Duminică, consultant ONU în documentarea cazurilor de discriminare.

”Angajatorii privesc populația romă prin prisma stereotipurilor și prejudecăților existente în societate, și anume că romii sunt leneși și nu muncesc, romii fură și se ocupă cu diferite legalități, ceea ce nu se referă și la alte grupe etnice din Republica Moldova”.

De cele mai dese ori, romii pătimiți lasă mâinile în jos, însă Grigore a decis să clarifice situația și s-a plâns pe compania Andys Pizza în instanța de judecată, cerându-i despăgubiri morale de 5 mii lei. Mai mult ca atât, el a invocat că prietenul său, fiind de etnie moldovean, a trecut cu brio proba la același interviu, care a constat într-o simplă formalitate și unde specialiștii în domeniul resurselor umane completaseră timp de 10 min un formular de angajare.

”Anagajatorul a fost indiferent față de mine de la bun început, când a înțeles că sunt de etnie romă, m-a ignorat, mi-a spus că peste două săptămâni mă vor telefona, dar trecuse mai bine de o lună, însă așa și nimeni nu m-a mai contactat”, afirmă Grigore.

Compania a convins judecătorii că nu discriminează

Grigore a încercat să demonstreze că respectiva companie nu a manifestat un comportament profesionist la proba de interviu, unde specialiștii nu i-au acordat etenția necesară, vorbeau la telefon și care din start, ar fi manifestat o atitudine respingătoare.

Pe de altă parte, reprezentanții Andys Pizza au încercat să demonstreze în instanța de judecată că etnia nu joacă un factor important în alegerea angajatorilor și au adus mai multe exemple unde bucătarii de alte naționalități, care nu cunoșteau limba română, oricum au fost angajați în baza experienței pe care aceștia o dețineau. Astfel, potrivit companiei, în echipă nu există vreo atmosferă discriminatorie față de anagajații de alte etnii.

Totodată, juriștii companiei au explicat că respectarea igienii și amabilitatea au fost criterii la fel de importante în alegerea candidatului, iar aici reclamantul constată că candidatura prietenului său de angajare a fost acceptată, deși nu avea experiență în domeniu. Potrivit lui Grigore, băiatul fusese din start acceptat doar pentru că arăta mai bine, fapt ce demonstrează că atitudinea față de etnia romă este una deficitară.

Avocatul lui Grigore, Dumitru Sliusarenco, afirmă că nici prima instanță, nici Curtea de Apel, nu l-au îndreptățit pe tânărul de etnie romă, și care i-au cerut să demonstreze etnia, asta deși în formularul de angajare limba romani era menționată ca limba maternă. ”Termnul de examinare a fost foarte îndelungat, iar compania a invocat că fiecare angajator este în drept să angajeze pe cine vrea, fără a exemplifica care sunt calitățile necesare pentru această funcție, ceea ce este o decizie neîntemeiată”, a afirmat Sliusarenco.

imagine simbol

imagine simbol

Potrivit lui Dumitru Sliusarenco, procesul de judecată a fost o farsă, iar judecătorii nu sunt competenți să examineze cazurile bazate pe discriminare. Nici Curtea de Apel nu a prezentat argumente suficiente pe marginea acestui dosar, cerându-le să se adreseze Consiliului pentru prevenirea și combaterea discriminări și asigurarea egalității. Amintim că autoritatea care este în drept să examineze asemenea plângeri a fost înființată mult mai târziu.

Pe masa juraților de la Curtea Supremă de Justiție se află recursul înaintat de către victimă, care spune că dacă nici Curtea Supremă nu îl va putea repune în dreptul de a munci, va înainta o plângere Comitetului ONU pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare. Chiar dacă nu va fi posibil să-i fie achitate despăgubirile morale, avocatul este optimist că organizațiile internaționale vor aduce cel puțin unele recomandări guvernului de la Chișinău pentru ca instanțele de judecată să examineze mai calitativ asemenea plângeri.

Nevoiți să-și ascundă identitatea

De câțiva ani, romii din regiunea Hâncești sunt refuzați să fie angajați, explică Elena Bogdan, mediatorul comunitar din orașul Hâncești. Aceștia merg la Agenția Teritorială de Ocupare a Forței de Muncă Hâncești pentru a găsi un job. Ulterior angajații instituției fac legătura cu angajatorii, iar când romii merg la un interviu, imediat sunt refuzați pe motiv că funcția a fost deja suplinită. Acum majoritatea dintre ei sunt nevoiți să supraviețuiască din ajutorul de șomaj care constituie circa 700 lei.

În raportul anual al Centrului Naţional al Romilor sunt prezentate mai multe cazuri de discriminare a romilor la angajare. Unul dintre acestea este al unei femei din satul Zârneşti, raionul Cahul, care a vrut să se angajeze în calitate de vânzătoare la o alimentară din centrul raional. La interviul la care a fost invitată nu a avut însă ocazia nici să deschidă gura, pentru că angajatorul i-a spus, imediat ce a trecut pragul, că nu angajează ”ţigani”, pentru că aceştia ”pot fura mărfuri din magazin”.

Etnicii romi sunt îngrijorați de atitudinea ostilă des întâlnită din partea angajatorilor, iar abilitățile sau capacitățile acestora nici nu se iau în calcul. ”Deseori, la interviurile de angajare, romii sunt întrebați dacă au pe umerii lor dosare penale sau dacă cineva din membrii familiei au fost implicați în ilegalități, fapt ce nu are tangență cu aptitudinilor candidaților și sarcinile pe care uremează să le execute”, a menționat Natalia Duminică, consultant ONU în documentarea cazurilor de discriminare.

Există puține istorii pozitive de angajare a persoanelor de etnie romă, dar și în acele situații, deseori sunt nevoiți să-și ascundă apartenența etnică pentru a avea maii mult succes la proba de interviu. ”Societatea actuală este una discriminatorie, pentru că oamenii iau decizii în baza prejudecăților, trebuie să se lucreze mult cu societatea. Cu părere de rău, suntem în secolulul XXI, dar actuala mentalitate este una învechită”, a mai adăugat Grigore.

imagine simbol

imagine simbol

Dificultăţile romilor în a-şi găsi un loc de muncă sunt determinate şi de nivelul de instruire redus al multora dintre ei. Potrivit directorului Agenţiei de Ocupare a Forţei de Muncă din Chișinău, Ala Șupac, mulţi romi nu au acte de identitate, iar unii nici măcar certificate de naştere.

Un studiu al Fundaței Soros arată că romii sunt discriminaţi mai frecvent la angajare în câmpul muncii și la locul de muncă. Potrivit datelor Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, doar 21 din 730 de romi șomeri reușesc să se angajeze anual.

Este de datoria autorităților, atât la nivel central, cât și local, să combată fenomenul discriminării romilor în câmpul muncii prin sancționarea angajatorilor care discriminează, consideră experții de la Centrul Național al Romilor. Rata şomajului printre romi este cu 50% mai mare decât media pe ţară, iar autoritățile nu-și dau interesul să soluționeze această problemă.

Societatea civiă ar avea un rol important în organizarea campaniilor de informare pentru anagajatori, în colaborarea cu agenții economici ca să fie încurajați să angajeze romi sau chiar să fie impuse unele cote de angajare, afirmă reprezentanții romi.

Potrivit unui studiu al Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP), o cincime din populaţia romă nu are abilităţi minime de scriere şi citire. Gradul de alfabetizare a populaţiei rome din Republica Moldova este mai mic chiar decât în Kenya, o ţară recunoscută ca având un nivel scăzut al dezvoltării umane.

În datele statistice ale Agenției pentru Ocuparea Forței de Muncă, peste 700 romi sunt aflaţi în căutarea unui loc de muncă, ceea ce constituie 2 % din totalul de şomeri înregistraţi. Cei care reușesc să-și găsească totuși un loc de muncă sunt angajaţi ca muncitori necalificaţi – paznici, îngrijitori de încăperi sau hamali. Majoritatea romilor șomeri au doar studii primare.

NATALIA GHILAȘCU

image001 logo EU Acest reportaj este realizat în cadrul proiectului ”Susținerea societății civile în combaterea discriminării”, implementat de Oficiul Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului (OHCHR) și susținut financiar de Delegația Uniunii Europene înRM . Opiniile exprimate în reportaj nu reflectă neapărat poziția finanțatorului sau a OHCHR.

  • Share this post:
  • Facebook
  • Twitter
  • Delicious
  • Digg

Lasă un comentariu

— required *

— required *