Doi pași înainte, unul înapoi în reforma educației

sursa: ziarulnational.md

sursa: ziarulnational.md

Peste 350 mii de elevi merg la școală în acest an. Într-o Moldovă europeană, unii își aduc copiii la școală cu mașina, alții nici nu au bani pentru pixuri și caiete. Majoritatea părinţilor nu fac față costurilor mari de pregătire a copiilor pentru şcoală, iar plăţile suplimentare în beneficiul şcolii sunt o povară pentru unele familii.

Deși scările sunt recent reparate în fața școlii, directorii nu se gândesc să construiască și o rampă pentru copiii cu dizabilități. Dacă sunt și instituțiile de învățământ europene, unde trebuie să existe loc și drepturi egale pentru toți copiii, însiderent de statut social, etnie, religie sau dizabilitate, au răspuns autoritățile în Studioul Drepturilor Omului.

Potrivit unui studiu lansat recent de Centrul de Informare în domeniul Drepturilor Omului în mai multe şcoli din Republica Moldova are loc îndoctrinarea religioasă (creştin-ortodoxă.În jumătate din școlile vizitate părinții au confirmat desfășurarea ritualurilor religioase, lipsa unui acord din partea lor inclusiv pentru înrolarea copiilor la orele de Religie.

Studiul mai arată că școlile din Republica Moldova, în majoritatea cazurilor, nu sunt amenajate pentru nevoile copiilor cu dezabilități şi astfel nu pot oferi acestor copii şansa egală de a se integra în procesul şcolar de bază. Mai multe detalii are Vitalie

Mai mulți părinți romi nu pot achita costul manualelor și rechizitelor școlare pentru a le oferi copiilor oportunitatea de a merge la școală. Circa 50 de mame rome din orașul Otaci sunt puși în fața dilemei de a-și lăsa copiii acasă sau de a împrumuta banii necesari pentru școală. Peste 20 de copii de origine romă care s-au înscris în acest an de studii la Liceul Teoretic ”Mihai Eminescu” au primit tradiţional câte un Abecedar, primul manual şcolar.

Deși este oferit gratuit, pentru fiecare copil, părinții sunt nevoiți să scoată din buzunar 200 lei pentru caietele pentru notițe, care intră în setul manualelor din clasa I. Cum se descurcă aceștia și care au fost reacțiile părinților, aflăm din reportaj. Mai bine de 40% dintre respondenţii unui studiu realizat de Fundația Soros, spun ar accepta să aibă în calitate de vecin, prieten, coleg de muncă o persoană de etnie romă.

O Hotărâre a Guvernului Republicii Moldova nr. 494 din 08.07.2011 cu privire la aprobarea Planului de acţiuni pentru susţinerea populaţiei de etnie romă din Republica Moldova pentru anii 2011-2015, autoritățile ar trebui să acorde familiilor rome o atenţie sporită. Anul precedent, doar în mun. Chișinău, din 100 de copii romi înmatriculați la studii gimnaziale 11 copii au primit subsidii pentru arenda manualelor, ajutor material pentru școlarizare în sumă de 600 lei fiecare.

Din 34 de respondenți ai unui studiu elaborat de CIDO despre discriminarea în școlile rurale, s-a constat că doar 6 au calificat suma necesară pentru pregătirea către școală drept una mică, ceilalți au calificat-o drept foarte semnificativă, pe care o adună cu mare dificultate.

Studioul Drepturilor Omului

Studioul Drepturilor Omului

In majoritatea școlilor din Republica Moldova, elevii vor plăti circa 50 lei pentru arenda unui set de manual. Pentru arenda manualelor au fost colectate 2.8 milioane lei din toate școlile din mun. Chișinău. 20% de elevi din clasele a V-a – IX-a din familii dezavantajate au beneficiat de subvenţii pentru chiria manualelor, în valoare de 82 mii lei.

Mai multe studii arată că copiii romi merg la școală mai târziu şi părăsesc băncile școlii mai devreme, începând cu absolvirea treptei primare. Doar 52% din fetiţele rome fac studii primare, comparativ cu 84% din fetiţele ne-rome. Doar 14% dintre fetele rome fac studii medii profesionale, doar 63% din femeile rome știu să citească.

Experții de la Centrul de Informare în domeniul DO au constatat într-un raport că transportarea organizată și asigurată financiară a elevilor se face doar în cazul deplasării către instituțiile optimizate, aflate la distanță de (3 km). Respondenții au menționat despre calitatea proastă a autobuselor, numărul limitat al acestora, cum ar fi un autobuz la trei localități, drumurile proaste, uneori deservirea neadecvată, alteori plăți percepute lunar pentru transportarea cu autobusul școlar. Din spusele copiilor, doar 8 din 37 au menționat că vin la școală cu un transport (în 6 cazuri este vorba de transport public), și acela, doar uneori, pe vreme rea. Restul au comunicat că merg la școală pe jos, între 10 și până la 40 minute.

Din 30 de localități vizitate de unii experți, doar două școli au rampe amenajate la intrarea în instituție, nu și în interiorul acesteia. Mai mult, necesitatea cadrelor didactice de sprijin, care sunt finanțate azi din bugetul de stat, este evidentă din simplul fapt că în jumătate de localități fiecare școală avea cel puțin 1, uneori până la 25 elevi cu nevoi speciale.

Organizația CCF-Moldova a reusit să integreze copii cu nevoi speciale din 22 de școli, în unele localități mai există și rezistență din partea atât a părinților, cât și a directorilor de școală. Într-un interviu cu Ala Nosatâi se arată că până la o integrare educațională a copiilor cu dizabilități mai trebuie să treacă ceva timp.

Cum ar trebui să arate o școală inclusivă, dacă v-ați confruntat personal cu o problem din cele discutate în școala unde învață copiii dvs, scrie-ne pe adresa info@discriminare.md

Natalia Ghilașcu

Поделиться в соц. сетях

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki
Нравится

Comments

  1. Revista de duminica (nr. 37) | PLATZFORMA says:

    […] alt articol pe discriminare.md ne atenţionează asupra diverselor forme de discriminare şi inechitate practicate şi reproduse […]