Experiența Suediei privind politicile și serviciile municipale de combatere a discriminării

Auzînd cuvântul «discriminare» mulți dintre noi ne gândim la situații de genul «concedierea femeilor însărcinate», «lipsa pantelor de acces pentru persoanele cu dizabilități în incinta instituțiilor publice», etc. Aceste exemple într-adevăr sunt cele mai vizibile și clare cazuri de discriminare, însă ele sunt doar o parte mică a numărului masiv de situații de discriminare care au loc zilnic. Aceste exemple clasice– reprezintă doar vârful iceberg-ului.

Astfel, în Suedia în vederea îmbunătățirii calității prestării servicilor locale/municipale, la un moment dat, a apărut următoarea întrebare: în ce măsură aceste servicii aduc beneficii egale și echitabile femeilor și bărbaților. Studiile realizate în Suedia au demonstrat câteva lucruri importante, pe care le vom aborda în continuare.

Suedia
Suedia este o țară nordică în care ninge abundent. La fel ca în multe alte țări, în Suedia femeile se deplasează pe jos, cu bicicletele sau cu transportul public, într-o măsură mai mare decît bărbații. În același timp bărbații se deplasează mai mult cu automobilele.

Acest lucru înseamnă că modalitatea de organizare a deszăpezirii străzilor de către autoritățile municipale/locale are efecte diferite asupra femeilor și bărbaților. Și aceasta este o formă de inegalitate de gen pe care o putem măsura în cifre. Наши партнеры: https://cadourionline.md/nevestam/

În Suedia în urma accidentelor căuzate de drumurile poleite în mediu apar de 3 ori mai multe victime din rândul pietonilor (care sunt preponderent femei) decât din rândul șoferilor/pasagerilor autovehiculelor (care sunt preponderent bărbați). Acest lucru înseamnă că femeile sunt de 3 ori mai afectate de accidentele rutiere legate de drumurile necurățate, decât bărbații.

În același timp, conform calculelor făcute, în Suedia costurile îngrijirilor medicale și costurile lipsei de la locul de muncă pe motivul accidentelor căuzate de drumurile înzăpezite și poleite sunt de 4 ori mai mari decât costurile deszăpezirii și întreținerii drumurilor pe timp de iarnă. Astfel, se impune concluzia că pentru economia națională este mult mai avantajos de deszăpezit drumurile în mod preventiv, decât de suportat consecințele drumurilor înzăpezite și poleite.

Organizarea serviciilor de deszăpezire în comunitatea Karlskoga (Suedia)
În comunitatea suedeză Karlskoga (populația de 30 mii de oameni), autoritățile publice locale au analizat modalitatea de organizare a serviciilor de deszăpezire din perspectiva de gen și au descoperit că această modalitate favoriza bărbații.

În primul rând, serviciile municipale de deszăpezire obișnuiau să curățe în timpul nopții, drumurile magistrale circulare în jurul localității, utilizate zilnic de numai câteva camioane. În al doilea rând, erau curățate drumurile principale din localitate care duceau spre zonele orășenești cu instituții, în cadrul cărora preponderent își aveau serviciul bărbații.

În ultimul rând, erau curățate stațiile de transport public, părțile pietonale ale străzilor și căile de acces spre străzile principale. Această modalitate de organizare a serviciilor de deszăpezire, în mod practic, acorda prioritate bărbaților, în detrimentul femeilor și copiilor, din motivul că beneficiarii principali ai străzilor magistrale curățate, în primul rând, sunt cei care se deplăsează cu automobilele proprii,adică preponderent – bărbații. În timp ce femeile și copiii se osteneau să răzbată la stațiile de transport public, prin troienele de zăpadă, bărbații, în confortul și căldura automobilelor, deja ajungeau la locurile lor de muncă.

Această situație nu eracreată cu intenția directă de a discrimina femeile, ci era o practică de a face lucrurile, așa cum erau făcute de obicei, fără a atrage atenția la această situație și de a o analiza atent.
Efectuînd această analiză, autoritățile publice locale au înțeles necesitatea regândirii abordării față de organizarea serviciilor publice locale. Primii 5-10 centimetri de zăpadă este mai greu de răzbătut pe jos, decât cu un automobil.

Din acest motiv, autoritățile publice din Karlskoga au decis că în primul rând vor fi deszăpezite părțile pietonale ale străzilor și căile de acces către străzile principale, la fel ca și drumurile spre grădinițe, deoarece anume acestea sunt instituțiile spre care suedezii (mai ales femeile) merg dimineața.

În al doilea rând s-a decis să fie deszăpezite drumurile spre instituțiile în cadrul cărora preponderent activează femeile – instituțiile medicale și de menire socială. În al treilea rând, vor fi curățate drumurile spre școli. Iar celelalte drumuri și străzi s-a decis să fie deszăpezite în ultimul rând.

Această reorganizare a modalității de deszăpezire a drumurilor și străzilor locale nu a implicat costuri suplimentare, dar totodată a permis redistribuirea resurselor municipale într-un mod mai echitabil și nediscriminatoriu. Prin urmare, orașul a devenit mai accesibil pentru toți, în special pentru copii, care mult mai rar se deplăsează cu automobilul decât adulții.

Organizarea transportului public de noapte în comunitatea Kalmar (Suedia) și orașul Montreal (Canada)
Multe femei din comunitatea Kalmar (populația de 65 mii de oameni) evitau să facă uz de transport public la ore târzii, deoarece aveau frica să meargă prin întuneric de la stație pînă la casele lor (această cauză a fost scoasă în evidență prin sondaje). Drept soluție a fost propusă ideea unor așa zise «opriri de noapte».

În baza conceptului acestei idei, pasagera ar putea solicita șoferului de autobuz oprirea la un anumit punct pe rută, inclusiv între stații. În acest caz șoferul oprește autobuzul la locul indicat, deschide doar ușa din față și urmărește ca după solicitanta de oprire să nu coboare altcineva. Această soluție a făcut serviciul de transportare publică în timp de noapte mai sigur și mai comfortabil nu doar pentru bărbați, dar și pentru femei.

Aceeași idee este implementată și în orașul Montreal din Canada (conglomerație urbană de peste 4 milioane de locuitori). Pentru a reduce distanța deplasării prin întuneric, pasagerele autobuzelor de pe rutele publice au dreptul să solicite șoferului oprirea între două stații pe timp de noapte, astfel reducând riscul unui atac stradal. Acest serviciu se numește «între două stații».

Organizarea serviciilor sportiv-culturale în comunitatea Botkyrka (Suedia)
În comunitatea suedeză Botkyrka (populația de 87 mii de oameni) autoritățile publice locale au făcut analiza modalității de prestare a serviciilor sportiv-culturale în cadrul centrului comunitar local pentru tineret. În urma acestei analize dezagregate, inclusiv după criteriul de gen, s-a descoperit că dintre beneficiarii serviciilor centrului, doar 1/3 sunt fete iar 2/3 sunt băieți. Care ar putea fi cauza acestei disproporții?

Analiza aprofundată a demonstrat că printre motivele principale se numără:
– sortimentul serviciilor centrului este mai puțin interesant pentru fetee și mai mult orientat spre interesele băieților;
– amplasarea și orarul centrului: unele activități ale centrului interesante pentru fete se terminau seara iar fetele aveau îngrijorări să meargă acasă prin întuneric.

Identificînd aceste probleme, autoritățile locale au dispus următoarele modificări în organizarea serviciilor în cadrul centrului pentru tineret:
1) fetele au fost intervievate în privința activităților dorite și propunerile lor au fost realizate;
2) împrejurările centrului au fost reamenajate, inclusiv iluminate suplimentar, pentru a crea o atmosferă mai sigură pentru fete.

Astfel experiența Suediei ne arată – discriminarea poate exista acolo unde noi credem că tot este echitabil. De fapt, în realitate toate domeniile sociale sunt pline de discriminare ascunsă, iar dacă se dorește o egalitate și echitate adevărată, aceste inegalități ascunse trebuie identificate și rezolvate.

Republica Moldova
În același timp, realitățile Suediei, în mare parte sunt valabile și pentru Republica Moldova, dar de fapt situația din țară la capitolul discriminare (directă și indirectă) în multe cazuri este mult mai gravă decît în Suedia.

Studiile arată că în zonele rurale femeile din Moldova:
– beneficiază de conectare la apeduct într-o măsură mai mică decât bărbații (55% de gospodării conduse de femei în comparație cu gospodăriile conduse de bărbați);
– sunt mai des decît bărbații angajate în câmpul muncii fără contract (în mare parte în calitate de zilieri în munci de câmp)
– în familiile cu mai mulți copii sunt mai multe fete decît băieți, etc. Cu regret, pe motiv ca nu există suficiente date dezagregate după geneste foarte dificul de constatat care este situația în multe alte domenii.

Totuși este practic sigur faptul că situația discriminării este omniprezentă și asemănătoare în toate celelalte domenii.
Această situație de discriminare nu se referă doar la femei, dar și la multe alte categorii vulnerabile de persoane, cum ar fi persoanele în etate, persoanele cu dizabilități, minoritățile etno-lingvistice și religioase, etc. Astfel, puținele studii dezagregate care existentă arată că:

– persoanele în etate beneficiază într-o măsură mult mai mică de conectarea la apeduct în comparație cu persoanele de vârstă medie (oare acești oameni care au muncit viața întreagă nu au meritat apă din robinet în casă?);
– femeile cu dizabilități beneficiază de examenul la ginecolog în mediu doar de cîteva ori în viață, în comparație cu femeile fără dizabilități care o fac mult mai des (deoarece nu există cabinete ginecologice ajustate la nevoile femeilor cu dizabilități);
– femeile din sate mici (care nu au un punct medical în sat) mult mai târziu se pun la evidența medicului de familie și în mediu fac mai puține vizite la medic în timpul sarcinii și din această cauza, mult mai des suferă de complicații ale sarcinei în comparație cu femeile din sate mai mari sau din orașe (din motiv că distanța între aceste sate și punctele medicale este mare);
– copiii romi abandonează școala mult mai des decât copiii neromi (din cauza atitudinilor discriminatorii și lipsei măsurilor speciale de adaptare).

În timp ce în Suedia toate aceste realități și aspecte sunt deja conștientizate și treptat abordate, în Republica Moldova în mare parte persistă atitudinea de negare a problemei, nemaivorbind despre conștientizare și rezolvare.

Integrarea dimensiunii / perspectivei anti-discriminare în domeniile publice / sociale
Experiența Suediei a demonstrat că pentru realizarea unei egalități și echități este nevoie de rezolvat problema discriminării nu ca o problemă separată, ci ca parte integrată a procesului general de administrare publică la nivel central și local. Mai multe localități din Suedia au integrat dimensiunea și perspectiva anti-discriminare în procesul de elaborare a strategiilor și planurilor de dezvoltare, în procesul de bugetare, de elaborare a politicilor publice și actelor normative, în procesul de gândire și organizare a serviciilor publice.

Adoptînd orice decizie publică, suedezii își pun căteva întrebări importante:
– În ce măsură vor beneficia de această decizie diferite grupuri ale populației?
– Vor avea toate aceste grupuri beneficii echitabile de la această decizie?
– Trebuie de schimbat ceva în această deciziei pentru a asigura ca toate grupurile vor beneficia într-un mod echitabil?

Suedezii realizează că fără a-și pune aceste întrebări, deciziile lor cel mai probabil vor avea efecte discriminatorii asupra unor grupuri de populație și astfel vor fi neechitabile, nejuste și nelegitime.
Primul pas în această abordare nouă și echitabilă față de serviciile publice este analiza anti-discriminare.

Ce este analiza anti-discriminare?
Reieșind din cele expuse mai sus analiza anti-discriminare a serviciilor și politicilor municipale este nimic altceva decât o prognozare prealabilă (ex ante) a efectelor și a impactului serviciilor și politicilor propuse, monitorizarea și evaluarea continuă a serviciilor și politicilor deja prestate în vederea ajustării sau rearanjării acestora într-o manieră echitabilă (nediscriminatorie) și astfel neadmiterii efectelor inechitabile (discriminatorii).

Analiza anti-discriminare are nevoie de date în privința beneficiarilor efectivi ai serviciilor și politicilor municipale. Aceste date trebuie să fie dezagregate după gen, vîrstă, dizabilitate, mediul de reședință, limba vorbită, originea etnică, apartenența religioasă și alte criterii potențiale de discriminare. Aici este important de făcut diferența între beneficiarii potențiali (cei care în principiu ar putea beneficia) și beneficiarii efectivi (cei care în realitate vor beneficia). Analiza anti-discriminare are sens numai când sunt disponibile date privind beneficiarii efectivi.

Așa cum arată exemplul Suediei, analiza anti-discriminare începe în mod practic cu colectarea de date dezagregate privind beneficiarii efectivi ai serviciului municipal/local examinat și costul utilizării serviciului respectiv de către diferite grupuri de beneficiari în termeni de timp, bani, eforturi, etc.

Astfel, deși serviciile de deszăpezire, într-un final, aduc beneficii tuturor locuitorilor comunității locale, unele grupuri de locuitori ar putea primi aceste beneficii imediat (conducătorii auto, dacă se prioritezează deszăpezirea carosabilului), iar alții mult mai târziu (pietonii – femeile, copiii, persoanele în etate și cu dizabilități), deci în condiții inechitabile.

În urma analizei datelor dezagregate se elaborează opțiunile de decizii care:
– vor beneficia toate grupurile sociale să beneficieze într-o manieră echitabilă (observați diferența importantă între egalitate și echitate) – în cazul unor servicii noi;
– vor aborda cauzele primare ale decalajelor în ratele de beneficiere a serviciilor de anumite grupuri sociale – în cazul de reorganizare a serviciilor.

Aceste variante de decizii trec printr-o procedură de prognozare a efectelor și impactului acestora asupra tuturor grupurilor sociale pentru a se alege o variantă cu impactul cel mai echitabil.

Rolul organelor de stat în analiza anti-discriminare
În exemplul Suediei cei care au luat inițiativa în efectuarea analizei anti-discriminare au fost autoritățile publice locale/municipale și Asociația Suedeză de Autorități Locale și Regiuni.
În cazul Republicii Moldova receta este aceeași – anume autoritățile publice trebuie să preia inițiativa în revizuirea modalității de elaborare a politicilor și a organizării serviciilor în vederea fundamentării acestora pe analiza anti-discriminatorie. De fapt acest lucru – asigurarea egalității și nediscriminării – este direct cerut de Legea din 2012 privind prevenirea discriminării și asigurarea egalității (Legea anti-discriminare).

La moment, autoritățile publice dispun de un fundal prielnic pentru această transformare. Reforma descentralizării este în plina desfășurare în Republica Moldova. Vorbim aici inclusiv despre descentralizarea și autonomizarea financiară, dar și trecerea la un model nou – bugetarea de performanță. Ambele reforme oferă cadrul normativ bun pentru asimilarea analizei anti-discriminare.

Mai mult decât atât, un număr tot mai mare de donatori internaționali se arată deschiși și interesați de susținerea unor asemenea inițiative pentru egalitate și anti-discriminare. În acest context, este ilustrativ exemplul Programului Comun de Dezvoltare Locală Integrată din Moldova. Acest program guvernamental, implementat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) și Agenția ONU pentru egalitatea de gen și abilitarea femeilor (UN Women) din 2010, a elaborat un model inovativ și integrat de planificare și dezvoltare locală bazat în mare parte anume pe analize anti-discriminare (sub denumire de «abordarea bazată pe drepturile omului»). În 2013-2014 acest model este implementat în 20 de comune mari din țară.

Este marcant faptul că acest program și această abordare inovativă este susținută financiar de două țări nordice – Suedia și Danemarca. Merită de reamintit faptul că în Suedia un promotor activ al abordării noi de integrare a analizei anti-discriminare în administrația publică locală a fost Asociația Suedeză de Autorități Locale și Regiuni (SALAR – Swedish Association of Local Authorities and Regions).

În Republica Moldova există o asociație a autorităților publice locale similară Asociației Suedeze de Autorități Locale și Regiuni. Această asociație din țara noastră se numește Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM). Ținînd cont de experiența Suediei ar fi important ca această asociație să devină forța motrică a procesului de transformare, mai ales că ea deja de câțiva ani beneficiază de susținerea UN Women și PNUD în acest sens.

Analiza anti-discriminare poate fi și trebuie să fie implementată nu doar în privința serviciilor locale și municipale. După cum a fost demonstrat mai sus, discriminarea ne înconjoară în fiecare zi și izvorăște nu doar din politici locale, dar deseori și din politici și legi naționale, adoptate la nivel central.

În acest context, se impune necesitatea aplicării acestei analize de toate autoritățile și instituțiile publice din Moldova, atât la nivel local, cât și la nivel central/național. Aici reamintim imperativul Legii anti-discriminare, care impune combaterea și prevenirea discriminării la toate nivele, inclusiv a discriminării «ascunse» în modul în care sunt formulate legi, strategii, bugete și politici publice, dar și organizate serviciile publice.

Un rol deosebit în implementarea acestei transformări revine Consiliului pentru prevenirea și combaterea discriminării și asigurarea egalității (Consiliul Anti-Discriminare) instituit prin Legea anti-discriminare. În primul rând, acest organ trebuie să se implice – și chiar să se impună – foarte activ în procesul de avizare a tuturor proiectelor de lege, strategii, bugete și politici publice. Aceste avize sunt bazate pe analiza anti-discriminare descrisă mai sus. Pentru exercitarea acestei funcții Consiliul ar putea avea nevoie de un departament dedicat în organigrama instituției.

În al doilea rând, acest Consiliul trebuie să intervină în privința tuturor legilor, strategiilor, bugetelor și politicilor publice care au fost adoptate fără analize anti-discriminare (inclusiv cele deja în vigoare), contestîndu-le în instanțele de judecată și la Curtea Constituțională prin intermediul și prin consursul oficiului ombudsmanilor (sau a unui deputat mai progresist.

Un rol important în această transformare la fel revine și organizațiilor non-guvernamentale, mass media și partnerilor internaționali. Toți acești actori trebuie să impună presiuni publice asupra factorilor de decizie în vederea adoptării instrumentului analizei anti-discriminare la toate nivelurile de stat.

Încheiere
Consiliul Municipalităților și Regiunilor Europene (Council of European Municipalities and Regions – CEMR) consideră că autoritățile locale sunt în cea mai bună poziție pentru a asigura drepturile omului și egalitatea, și pentru a construi o societate și comunitate echitabilă.. Anume autoritățile publice locale sunt acele care ar trebui să-și cunoască locuitorii cel mai bine, care comunică și interacționează cu ei zilnic.

Anume în competența autorităților publice locale sunt multe aspecte ce țin de asigurarea necesităților fundamentale ale oamenilor: accesul la apă, grădinițele, accesul la instituțiile publice (drumuri, servicii de întreținere a drumurilor) și multe altele. În aceste condiții, regândirea abordărilor de lucru în lumina anti-discriminării nu este o opțiune, ci un imperativ pentru autoritățile publice locale, imperativ asupra căruia oamenii de rând, organizațiile non-guvernamentale și structurile europene și internaționale trebuie să persiste în raport cu autoritățile publice locale și centrale.

Autor: Veaceslav Balan, expert în drepturile omului, jurist, magistru în drept (Universitatea din Europa Centrală). Peste 10 ani a activat în domeniul drepturilor omului în cadrul programelor ONU în Moldova, Academiei de Administrare Publică și organizației internaționale pentru drepturile omului Amnesty International Moldova. La moment își face al doilea program de masterat în drept în cadrul Universității McGill din Canada. Suplimentar activează la distanță în cadrul Centrului de Informare în domeniul Drepturilor Omului din Moldova.

Acest articol este realizat de Centrul de Informare in domeniul Drepturilor Omului, cu sprijinul Programului Egalitate şi Participare Civică al Fundaţiei Soros-Moldova. Opiniile exprimate aparţin autorului şi nu reflectă neapărat poziţia Fundaţiei.

* Acest material a fost pregătit pe bază la următoarele surse:
– SALAR Starter Kit for Sustainable Gender Equality (https://www.youtube.com/watch?v=xYikioYiilU);
– Studiul sociologic asupra bărbaților și femeilor vulnerabile din Republica Moldova, anul 2012 (http://www.drepturi.md/ro/vuln-socio-study-en-unedited);
– Ghidul PCDLI privind mobilizarea comunitară și abilitarea grupurilor vulnerabile (http://www.drepturi.md/ro/cme-guide);
– Materialele Programului Comun de Dezvoltare Locală Integrată, 2011-2014;
– Materialele proiectului «Diversitatea și discriminarea pe înțelesul tuturor», 2013-2013, implementat de CIDO cu susținerea Fundației Soros – Moldova.