Persoanele cu dizabilități așteaptă schimbări în domeniul protecției muncii

Tatiana a absolvit facultatea de Litere la Universitata de Stat din Moldova acum opt ani. Din copilărie a suportat două operații la ochi, iar acum capacitatea de vedere este redusă. Din adolescență a înțeles că nu-i va fi uşor să lupte prejudecăţile unor oameni. Se consideră o luptătoare! După absolvirea facultății, primul său job pe care a reușit cu greu să-l găsească era un post de bibliotecar. După un termen de probă, trebuia să reușească să se încadreze în colectiv, dar nu i-a reușit.

Refuzul de angajare în cîmpul muncii pe motiv de dizabilitate se consideră o formă gravă de discriminare. Potrivit art.33 al Legii Nr.60 din 2012 privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi, se interzice discriminarea pe criterii de dizabilitate referitor la toate aspectele şi formele de încadrare în muncă, inclusiv la condiţiile de recrutare, plasare, angajare şi desfăşurare a activităţii de muncă. Mai mult, angajatorii sunt responsabili să asigure integrarea în cîmpul muncii a acestor persoane, să adapteze locurile de muncă, dar experții rămân de părere că aceste prevederi sunt doar pe hârtie.

Un expert în documentarea cazurilor de discriminare, Xenia Siminciuc, care are o dizabilitate de vedere, a încercat să se angajeze în diverse companii. Rezultatul a demonstrat că majoritatea firmelor nu sunt pregătite să respecte legislația muncii, invocând mii de scuze.

Tot legislația muncii prevede crearea locurilor de muncă pentru persoanele cu dizabilități, dacă o firmă are angajate peste 20 de muncitori, iar în astfel de cazuri, 5% din numărul de salariați trebuie să le revină persoanelor cu dizabilități.

Totodată, statisticile arată că doar 350 de firme au creat locuri de muncă, iar pe piața muncii, lucrează sub 1 mie de persoane cu dizabilități. Potrivit Alei Cuiuc, şefa Centrului de Informare „Piaţa muncii”, Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă, în rândul persoanelor cu dizabilități lucrează mai des cei care au o specialitate necalificată, cum ar fi operatori la calculatori, bucătari, bibliotecari, cusători, contabili, secretariat, etc. Din statisticile pe care le deține Ministerul Muncii Protecției Sociale și Familiei, aproape jumătate din firmele care au peste 20 de angajați nu respectă prevederile legii.

Angajatorii sunt obligați să informeze oficiile pentru ocuparea forței de muncă privind crearea locurilor de muncă pentru persoanele cu dizabilități. Pe de altă parte, Ludmila Iachim, coordonatoare Programe la Asociația ”Motivație”, conideră că în societate se trezește o indignare din partea companiilor, care vor fi nevoite să achite unele amenzi, însă nu sunt susținute de către autorități ca să stimuleze crearea locurilor de muncă. Potrivit responsabililor de la Agenția pentru ocuparea forței de muncă din Chișinău, un interes vizibil din partea firmelor practic, nu există.

Autoritățile propun măsuri aspre pentru angajatorii care vor refuza să creeze locuri de muncă pentru persoanele cu dizabilități. Deputații din legislativul precedent au votat în primă lectură un proiect de lege care prevede amenzi de șapte mii lei pentru companii, în condițiile în care potențialii angajatori cu dizabilități vor demonstra competențele necesare pentru locul de muncă.Propunerea de a avea o lege mai aspre vine din partea Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, iar autorii proiectului consideră că astfel vor facilita integrarea mai grabnică a persoanelor cu dizabilități pe piața muncii.

Din șase mii de locuri de muncă disponibile pe piața muncii din Chișinău din acest an, doar 27 se refereau la oportunitățile de angajare a persoanelor cu dizabilități, dintre care 15 persoane au fost repartizate pentru aceste oferte, sunt datele oferite de către Agenția pentru Ocuparea Forței de Muncă. Iată ce spun unii reprezentanți de firme după mai multe instruiri petrecute la Agenție.

Refuzul companiilor de a lucra cu persoanele cu dizabilități se explică prin numărul de ore de lucru mai mic care sunt solicitate de la acești muncitori, durata concediului mai mare, fapt ce i-ar descuraja să-și asume această povară, consideră Ludmila Iachim de la Asociația ”Motivație”. În această situație s-a pomenit și Dumitru Focșa. Tânărului cu dizabilități fizice i s-a refuzat invitația la un interviu de angajare după ce reprezentantul firmei ”Acord Travel” a aflat că persoana se află la cărucior. Наши партнеры: https://cadourionline.md/sub/kupit-otkrytki-v-podarok-v-kishineve/

Profesorii de la Școala de Meserii pentru persoanele hipoacuze afirmă că nu este deloc ușor să le ofere acestor tineri abilitățile necesare, pentru că trebuie să le înșelegi limbajul mimico-gestual, dar odată ce angaatorul este conștient de faptul că această persoană poate deveni o resursă valoroasă pentru copmanie, ar putea depune eforturi maxime pentru a adapta locul de muncă și de ce nu, să angajeze și un translator.

Unii manageri sunt de acord ca viitoarele amenzi care vor fi achitate de către angajatori ar putea fi acumulate într-un fond din care să se investească în construcția rampelor și adaptarea locurilor de muncă. Totodată, amenzile nu i-ar încuraja pe manageri să sporească crearea locurilor de muncă, în schimb, investițiile acumulate în baza acestor plăți ar facilita integrarea acestor persoane pe piața muncii.

Mariana Țîbuleac, o tânără care se deplasează cu dificultate, a devenit doctor în istorie și activează la Academia de Științe din Moldova. Cu toate acestea, ea spune că dacă ar avea posibilitate să plece peste hotarele țării, ar merge în căutarea altor oportunități de dezvoltare, pe care cu greu le găsește în țara noastră.

Problemele de infrastructură din Moldova nu le permite persoanelor cu dizabilități să progreseze și sunt nevoite să se limiteze la unele sarcini care presupune mai puțină mobilitate, au mai constatat experții și participanții la Forumul persoanelor cu dizabilități, care s-a sefășurat recent la Chișinău.

Amintim că din 2014, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă a organizat două întruniri în fiecare raion unde reprezentanții companiilor sunt sesizați despre necesitatea de a crea locuri de muncă pentru această categorie de persoane. Actuala Lege cu privire la inclusiunea socială a persoanelor cu dizabilități prevede că la un număr de 20 de angajați să fie creat cel puțin un loc de muncă, însă nu prevede ce măsuri pot fi luate în cazurile în care firmele nu respectă aceste prevederi.

NATALIA GHILAȘCU